Connect with us

Politică

Meleşcanu: România nu finanţează oameni politici sau organizaţii de partid din R. Moldova, sprijinul – îndreptat spre reforme

Publicat

pe

Ministrul de Externe al României, Teodor Meleşcanu, a declarat luni că România nu finanţează nici oameni politici, nici organizaţii de partid sau alt tip de organizaţii din Republica Moldova, sprijinul ţării sale fiind îndreptat spre instituţii şi spre reformele din țara noastră.

 Una dintre priorităţile pe care le avem pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se referă la consistenţa politicii UE în ceea ce priveşte parteneriatul estic şi, în mod evident, una dintre priorităţile noastre atunci când vorbim despre parteneriatul de Est este Republica Moldova. Nu am timp să vă înşir măcar câte eforturi s-au făcut, ce întâlniri şi de ce sprijin s-a bucurat întotdeauna Republica Moldova din partea noastră, a spus șeful Diplomației de la București.

Cât priveşte finanţarea Republicii Moldova, Teodor Meleşcanu a spus că România nu finanţează nici oameni politici, nici organizaţii de partid sau alt tip de organizaţii. Sprijinul nostru pentru Republica Moldova este îndreptat spre instituţii şi spre sprijinirea eforturilor pentru reformele din Moldova”, a spus Meleşcanu, la “Ora Guvernului” din plenul Camerei Deputaţilor.

Totodată, el a adăugat că, din păcate, relaţiile României cu Rusia  sunt la un nivel extrem de scăzut din cauza evenimentelor care s-au petrecut în această zonă”.

 Vă asigur că dacă va exista o întâlnire între preşedintele Trump şi preşedintele Putin, aşa cum se anunţă pe surse, cred că vom avea o situaţie poate mai clară în legătură cu poziţia noastră care rămâne aceeaşi – descurajare şi apărare – şi, în acelaşi timp, dialog în relaţiile cu Federaţia Rusă”, a menţionat ministrul de Externe.

Sursa: Agerpres

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Politică

Declarație semnată de Comisia interparlamentară moldo-română pentru Integrare UE

Publicat

pe

De către

Parlamentul a găzduit, astăzi, cea de a VII-a Reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României. Sesiunea de lucru a fost prezidată de copreședinții Comisiei, George Mocanu și Bogdan-Ionel Rodeanu.

Copreședintele din partea Parlamentului Republicii Moldova, George Mocanu a declarat că România este partenerul constant și special al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

„Exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 ar putea reprezenta o platformă care va facilita avansarea pe anumite domenii ale cooperării Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și o oportunitate pentru promovarea parcursului european al țării”, a menționat deputatul George Mocanu.

Totodată, George Mocanu a precizat că va transmite o solicitare Guvernelor Republicii Moldova și România pentru a introduce pe agenda următoarelor ședințe discuția privind încheierea unui nou acord bilateral care ar facilita angajarea cetățenilor ambelor state.

La rândul său, copreședintele din partea Parlamentului României Bogdan-Ionel Rodeanu a reiterat sprijinul României în crearea premiselor pentru apropierea Republicii Moldova de obiectivul integrării europene prin realizarea proiectelor comune în economie, dezvoltare regională, agricultură, energie, industrie, educație, cultură etc.

„Pledăm pentru urgentarea finalizării proiectelor de interconectare a Republicii Moldova la piața energetică europeană, pentru dezvoltarea cooperării în domeniul construcției și modernizării infrastructurii de transport, de eficientizare a mecanismelor de control în punctele de trecere a frontierei”, a menționat deputatul român.

Urmare a discuțiilor între deputații din comisiile permanente ale Parlamentului Republicii Moldova și parlamentarii din comisiile Camerei Deputaților și Senatului României, a fost semnată Declarația Comisiei Comune pentru Integrare Europeană.

Documentul stabilește prioritățile în viitoarea colaborare moldo-română, parlamentarii îndemnând Guvernele Republicii Moldova și al României să contribuie activ la realizarea proiectelor comune de politică externă, siguranță națională, economie, dezvoltare regională, agricultură, energie, industrie, educație, cultură și resurse umane.

Copreședinții Comisiei, George Mocanu și Bogdan-Ionel Rodeanu au anunțat obiectivele specifice pentru perioada imediat următoare.

Este vorba despre înaintarea demersurilor privind urgentarea finalizării proiectelor de interconectare a Republicii Moldova la piața energetică europeană, dezvoltarea cooperării în domeniul construcției şi modernizării infrastructurii de transport, sporirea eficienței mecanismelor de control în punctele de trecere a frontierei în vederea fluidizării fluxurilor de persoane, mijloace de transport și mărfuri.

Totodată, Comisia pledează pentru un dialog parlamentar intensificat între comisiile parlamentare cu domenii de activitate similare, care vor aborda agenda comună și perspectivele relației bilaterale, evaluând periodic angajamentele politice asumate de către ambele state, precum și prioritățile comune de acțiune și modalitățile de coordonare și intensificare a cooperării în contextul parcursului european al Republicii Moldova.

Parlamentul Republicii Moldova a fost reprezentat la Reuniune de către deputații George Mocanu, Marcel Răducan, Roman Boțan, Corneliu Padnevici, Igor Vremea, Valerian Bejan și Sergiu Stati. Delegația Parlamentului României este formată din deputații Bogdan-Ionel Rodeanu, Silviu-Nicu Macovei, Andrei-Daniel Gheorghe, József-György Kulcsár-Terza, Ștefan Mușoiu, Tudor Ciuhodaru, Maricela Cobuz, Nicolae-Daniel Popescu și senatorul Ion Hadârcă. La Reuniune a mai participat europarlamentarul Andi Cristea, Președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova.

Comisia Comună pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României se întrunește de două ori pe an, în sesiuni de lucru, alternativ, la București și Chișinău. Ultima reuniune a avut loc la București, în perioada 20-21 noiembrie 2017.

Citește mai departe

Politică

PAS solicită abrogarea legii cetățeniei „prin investiții”. Maia Sandu: „Reprezintă o bombă nucleară pentru prezentul și viitorul țări”

Publicat

pe

De către

PAS a solicitat astăzi, în mod repetat, stoparea punerii în aplicare a așa-numitei legi a cetățeniei „prin investiții” întrucât, potrivit formațiunii, generează riscuri majore pentru securitatea statului și siguranța cetățenilor. Cei de la  PAS susțin că legea este contrară obligațiilor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere, de aceea formațiunea  va informa partenerii externi – UE și FMI – despre riscurile iminente ale punerii în aplicare a acesteia.

„Solicităm abrogarea legii cetățeniei „prin investiții” având în vedere că reprezintă o bombă nucleară pentru prezentul și viitorul țări”, a declarat Maia Sandu la o conferință de presă.

Potrivit ei, cumpărătorii de cetățenie a RM, cu siguranță, nu vor fi cetățeni ai UE pentru că aceștia nu au niciun motiv să investească într-o economie măcinată de corupție.

Drept urmare, există riscul ca cetățenia Republicii Moldova să fie acordată persoanelor cu trecut dubios implicate în afaceri murdare din Federația Rusă, din țările asiatice, africane sau America latină, celor implicați în ”Spălătoria rusească” sau care se află pe lista sancțiunilor SUA sau UE, și utilizată pentru legalizarea banilor din ”Furtul Miliardului”.

„Rămân alte două categorii de beneficiari, în primul rând oameni de afaceri din Federația Rusă, din țări asiatice, africane sau din america latină. A doua categorie de persoane care ar putea beneficia de această lege sunt însuși cetățeni din R. Moldova, care de exemplu au participat la furtul miliardului prin persoane străine interpuse și acum vor să aducă în țară bani murdari, după care să cumpere apartamente, alte imobile, hârtii de valoare de stat, astfel curățându-și banii”, a spus lidera PAS.

Sergiu Litvinenco, unul din fruntașii PAS, a explicat că recent, la 31 mai, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificări la legea cetățeniei „prin investiții”. Conform acestora, numele și prenumele persoanelor care vor deveni cetățeni ai Republicii Moldova va fi secretizat (numele și prenumele persoanelor respective nu va mai fi publicat în Monitorul Oficial odată cu decretul de acordare a cetățeniei).

De asemenea, potrivit noilor amendamente, este exclusă limitarea la 5 mii a cetățeniilor astfel acordate (limita de 5 mii va fi aplicată doar pentru solicitanții principali, nu și pentru membrii familiilor lor).

„Excluderea limitei numărului de cetățenii poate conduce la aceea că ne vom putea pomeni cu zeci de mii de străini în Republica Moldova, fapt care, conform mai multor experți în domeniu, ar fi în măsură să pună sub semnul întrebării existența în continuare a regimului liberalizat de vize cu UE”, au explicat cei de la PAS.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gamurari., a declarat pentru Radio Chișinău că dacă se vor găsi persoane care vor dori să investească în Republica Moldova în schimbul cetățeniei statului nostru, „asta ar trebui doar să ne bucure”.

„Asta înseamnă că cetățenia moldovenească costă ceva și persoanele în cauză au încredere în autoritățile de la Chișinău și în regimul de la Chișinău. Astfel, acceptând să vină cu anumite investiții. Existând o practică internațională pe care am preluat-o. Nu văd nicio problemă în cazul dat, evident că politicienii vor interpreta diferit”, a opinat Vitalie Gămurari.

Prin modificările Parlamentului, străinii vor putea să obțină cetățenia Republicii Moldova în schimbul unor investiții, dacă vor contribui cu cel puțin 100 de mii de euro în Fondul de dezvoltare durabilă sau vor investi 250 de mii de euro, în domenii de dezvoltare strategică.

Citește mai departe

Politică

Parlamentul ar putea aproba, pe parcursul anului curent, includerea în Constituție a obiectivului de integrare europeană

Publicat

pe

De către

Parlamentul ar putea aproba, pe parcursul anului curent, includerea în Constituție a obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului Andrian Candu la întrevederea cu delegația Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României.

Speakerul a precizat că inițiativa de a include în Constituție sintagma privind aspirațiile de integrare europeană a Republicii Moldova ar putea să se regăsească pe agenda Parlamentului pentru discuții pe parcursul următoarelor luni.

„Toate eforturile autorităților din ultimii ani sunt de integrare europeană a Republicii Moldova, o prioritate a țării noastre. Ne propunem să facem modificări în Constituție, astfel încât să fie stabilit expres că singura direcție de dezvoltare a Republicii Moldova este integrarea europeană. Sper să reușim cât mai curând”, a declarat Președintele Parlamentului.

În contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în 2019, Andrian Candu a subliniat importanța dinamizării relațiilor bilaterale, în special prin proiecte de infrastructură comune.

„Noi simțim în fiecare zi suportul României. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene oferă Republicii Moldova posibilitatea să fie mai vizibilă pe agenda UE”, a menționat președintele Parlamentului.

La rândul său, Copreședintele Comisiei, Bogdan-Ionel Rodeanu a reiterat faptul că România va continua să sprijine Republica Moldova pe drumul european și să dinamizeze relațiile de diplomație parlamentară prin diverse instrumente legislative.

Prezent la întrevedere, europarlamentarul Andi Cristea, președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, a menționat că este nevoie să se continue cu aceeași seriozitate din partea autorităților din Republica Moldova pe drumul de apropiere de UE.

Parlamentul găzduiește, astăzi, cea de a VII-a Reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României.

Citește mai departe