Interviu cu Lilia Snegureac, președintele Centrului Dialog-Pro, oferit pentru Moldova.ORG.
Republica Moldova a solicitat UE, printr-o adresare a Preşedintelui Mircea Snegur, la începutul anului 1994, să stabilească relații de cooperare. Deși țara noastră a fost încadrată în diverse proiecte europene, un dialog mai constructiv a fost inițiat în anul 2004, odată cu lansarea Strategiei Politicii Europeane de Vecinătate, din care făcea parte și Republica Moldova. Or, vectorul european al politicii externe a Republicii Moldova a stabilit o serie de schimbări noi calitative la nivel de acorduri oficiale, precum și acțiuni reale după 2009. Angajamentele asumate de țara noastră sunt realizabile ?
Agenda europeană a devenit unul dintre elementele, care au ghidat reformele interne și a mobilizat activitățile în interiorul și în afara țării. Cu certitudine, mai există încă deficiențe, iar evenimentele din anumite regiuni ale Republicii Moldova lasă loc întrebării, daca într-adevar cursul european al țării noastre este unul ireversibil. Prin Acordul de Asociere, țara nostră și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația națională, va face Moldova o țară cu un acquis comunitar integrat UE. Totuși, acordurile negociate cu țările Parteneriatului Estic nu oferă perspectiva de aderare. În timp ce documentele de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est se bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.
Deși nu este stabilită o perspectivă clară de aderare, Republica Moldova va avea unele beneficii specifice țărilor membre ale UE, cum ar fi regimul liberalizat de vize, Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător…
Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a UE. Spre deosebire de regimul comercial actual, care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat, Acordul de Liber Schimb va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, şi va permite nu doar liberalizarea comerţului şi eliminarea barierelor netarifare, dar şi va spori încrederea investitorilor în economia Republicii Moldova prin stabilirea unor reguli clare şi comune pentru toţi operatorii de pe piaţă.
Important de menționat, că Acordul de Liber Schimb va fi aplicabil pe teritoriul Republicii Moldova și în interiorul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional (Transnistriei nu este recunoscută pe plan internațional ) și este la latitudinea autorităților transnistrene să aplice prevederile acordului și să instituie toate condițiile necesare, autorități pe care de asemenea UE le încurajează să se adapteze.
Dacă autorităţile transnistrene nu vor efectua ajustările necesare ale cadrului regulator la prevederile ZLSAC, agenţii economici din stânga Nistrului riscă să rămână în afara Acordului, UE urmând până la urmă să aplice taxe vamale de 10% pentru textile şi de circa 17% pentru restul bunurilor produse pe teritoriul regiunii (care vor fi catalogate ca mărfuri de origine necunoscută). Probabilitatea acestui scenariu este foarte înaltă, având în vedere rezistenţa de până acum a autorităţilor de la Tiraspol privind colaborarea în direcţia ajustării cadrului regulator la normele UE, precum şi orientarea liderilor regiunii spre integrarea în spaţiul euroasiatic.
Dacă e să mă refer la regimul liberalizat de vize, trebuie să menționez că libera circulație a devenit o prioritate pentru politica internă și externă a statului. În acest context, a fost creat Grupul de lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană şi aprobat Programul Naţional de implementare a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize – martie 2011, şi Măsurile Adiţionale ale Programului Naţional de implementare a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize – februarie 2012.
Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE conținea o serie de prevederi tehnice împărțite în patru blocuri tematice: documente de securitate, inclusiv a pașapoartelor biometrice, migrația ilegală, inclusiv readmisia, ordinea și siguranța publică, relațiile externe și drepturile fundamentale. Realizarea Planului de acțiuni era prevăzuta pentru două etape: prima: adaptarea, politica legala și cadrul instituțional si cea de-a doua: punerea în aplicare efectivă și durabilă.
În contextul liberalizării regimului de vize, ţării noastre i s-au pus anumite condiţinalităţi, printre acestea şi gestionarea migraţiei. Legislaţia moldovenească a reuşit să se conformeze standartdelor europene ?
Desigur, în acest context , schimbări considerabile au fost făcute la capitolul privind migrația ilegală, inclusiv readmisia.
Astfel, a fost adoptată și implementată o nouă lege cu privire la frontiera de stat, care permite poliției de frontieră să participe la identificarea și investigarea criminalității transfrontaliere în colaborare cu autoritățile competente ale statului și extinde aria lor de responsabilitate pe întreg teritoriul; a fost adoptat Planul de Acțiuni pentru punerea în aplicare eficientă a Strategiei Naționale de management integrat al frontierei, care conține timpul și obiectivele pentru dezvoltarea legislației, infrastructură, dezvoltare organizațională, și oferă resurse financiare și umane în domeniul gestionării frontierelor; au fost semnate acorduri privind readmisia cu 11 state membre; a fost implementată Metodologia de detectare a imigrației ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, analiza de risc și cercetarea migrației ilegale, inclusiv cooperarea eficientă între instituțiile relevante; a fost stabilit profilul migrational si efectuate actualizări ale fluxurilor de migrație.
În scopul de a stabili un control asupra fluxurilor migratorii care pătrund prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolate de către autoritățile de la Chișinău, au fost instituite șase birouri regionale ale Biroului de Migrație și Azil. Rolul birourilor regionale este, în primul rând, de a realiza un control eficient al străinilor care intră pe teritoriul Republicii Moldova prin segmentul transnistrean și să le ofere mai multe opțiuni de înregistrare voluntară.
Atât Consiliul Europei, cât şi Comisia Europeană a solicitat iniţierea reformelor în mai multe structuri de stat. Acestea au fost iniţiate, dar implementarea este eficientă ?
Consiliul Europei a insistat asupra necesității reformelor legislative încă de la aderarea R.Moldova, în 1995, iar țara noastră și-a asumat aceste obligațiuni. Dacă e să ne amintim de faptul că Adunarea Parlamentară monitorizează în continuare R.Moldova, deducem că acele reforme au fost doar mimate. Oricât de mult ar displacea aceasta afirmație, dar , se pare că temele de acasă va trebui totuși să ni le facem. Uniunea Europeană, cu sigurață nu va tolera repetențe.
Reformele în domenii cheie, cum ar fi a Ministerului Afacerilor Interne, a Justiției, prevenirea și combaterea corupției, constituie un bloc aparte în Acordul de Asociere. Aici se cere a fi menționată reforma Centrului Național Anticorupție (CNA), principala instituție responsabilă de prevenirea și combaterea corupției, care a trecut de la autoritatea Parlamentului la Guvern. Totodata a fost adoptat un nou cod de conduită pentru angajații CNA. Obiectivul de bază al acestei reorganizări este de a oferi o mai mare independență și de a reduce influența politică.
Bineînțeles, procesul de armonizare și implementare a cadrului legal, care va trebui să fie reformulat, poate crea anumite disensiuni. Acesta este un proces natural. Prin urmare, o atenție deosebită ar trebui să se acorde comunicării și creșterii capacității administrative și umane pentru a dispune de răspunsuri provocărilor și punctelor vulnerabile în timp util.
Punctul vulnerabil ar fi corupţia, amintind că oficialii europeni atenționează că fără acțiuni concrete de combatere a corupției, reformele nu pot fi viabile.
Căt privește reforma sectorului justiţiei și a sistemului de aplicare a legislației, demnitarii europeni declară tranşant: dacă vrem să beneficiem de ajutor, trebuie să implementăm reformele, justiţia trebuie să devină imparţială şi mai este de lucrat la reforma privind combaterea corupţiei.
La 25 noiembrie 2011 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016. Strategia are drept obiectiv general edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului şi să contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de justiţie. La 16 februarie 2012 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016.
UE a acordat Republicii Moldova peste 60 de mln. euro, pentru reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, instituirea unui sistem judecătoresc eficient, profesionist şi independent, conform practicilor europene şi reformarea sistemului judecătoresc şi a procuraturii în vederea asigurării unei justiţii independente, imparţiale, funcţionale şi transparente.
Oficialii europeni au remarcat, că fenomenul corupţiei este problema cheie a viitorului țării noastre. Potrivit lor, dezvoltarea economică a Republicii Moldova are un potenţial foarte mare, iar prezenţa, la nivel de autorităţi, a funcţionarilor publici corupţi, crează o imagine negativă în rândul investitorilor străini, fiindcă aceştia sunt lipsiţi de protecţie.
Întrebarea de baza, ţine de implementare, punere în aplicare, în ce măsură schimbările, care sunt prevăzute de aceste proiecte, vor deveni schimbări sistemice, a caror necesitate devine imperativă. Acţiuni doar de corectare a unor probleme la scară mică nu sunt suficiente.
Nu mai puţin important este aspectul ce ţine de Drepturile Omului, pentru ţara noastră la acest capitol este lider cu dosarele pierdute la CEDO. Ce domenii sunt mai problematice pe această dimensiune ?
Redresarea situaţiei în domeniile drepturilor omului considerate problematice pentru Republica Moldova, precum ar fi: eradicarea torturii şi a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante; libertatea individuală şi securitatea persoanei; eliminarea traficului de fiinţe umane şi a violenţei în familie; accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil; dreptul la libera exprimare şi accesul la informaţie; asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost parte a negocierilor, iar în prezent – al consultărilor privind Agenda de Asociere RM-UE. Deasemenea, consolidarea mecanismelor de protecţie a drepturilor omului.
Diferendul transnistrean este un impediment în drumul european al Republicii Moldova ?
Deloc de neglijat rămâne a fi problema transnistreană, care a fost și continuă să fie unul dintre cele mai mari semne de întrebare în cadrul oricăror acțiuni puse în aplicare în contextul relațiilor UE-Moldova. În special, ținând cont de rolul de “putere normativă” al UE în ceea ce privește partenerii săi estici, reglementarea transnistreană ar veni ca o realizare exceptională.
Poziţia Ucrainei la Summit-ul de la Vilnius, a schimbat niţel optica. Dacă înainte de anunțul Kievului că nu va semna Acordul de Asociere poziţia Transnistriei era oarecum ”subrezită„ de perspectiva unei eventuale „izolări”, schimbarea direcţiei Ucrainei a făcut irelevantă distanța dintre Tiraspol și Moscova. În aceste circumstanţe Moldovei îi va fi mai greu să reziste presiunilor rusești de a abandona eforturile de integrare europeană.
Tocmai pentru contracararea acestor presiuni, în cadrul Reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene por fi discutate posibilităti referitoare la o asistență adițională, destinată anume unei campanii de informare pentru a răspunde la dezinformare.
Apropierea unilaterală de UE deja afectează potențialul de reintegrare a țării, fapt ce obligă Chișinăul să-și revizuiască poziția antrenând ambele maluri ale Nistrului, dacă într-adevăr intenționează să recupereze regiunea transnistreană, asimilată gradual de procesele integraționiste emergente din spațiul euroasiatic. În caz contrar, integrarea europeană va îndepărta si mai mult malurile și va încuraja Tiraspolul in aspirațiile sale la independeță.
În preajma rundei de negocieri de la sfârșitul lunii februarie, dacă va avea loc, unii oficiali ai OSCE consideră că dialogul între părţi trebuie “început de la zero”, în condiţii de maximă “încredere şi deschidere”.
În opinia unor eurodeputaţi, Uniunea Europeană trebuie să devină membră cu drepturi depline în negocierile în formatul “5+2”. Propunerea se regăseşte într-o rezoluţie despre dreptul la educaţie în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, semnată de oficialii Parlamentului European.
Totodată, potrivit Rezoluţiei, eurodeputaţii condamnă “acţiunile de intimidare şi încălcările repetate ale dreptului fundamental la educaţie în limba maternă, de către pretinsele autorităţi de la Tiraspol, care nu fac decât să destabilizeze Republica Moldova, într-un moment crucial pentru viitorul său european”.
Pentru a evita pericolul unui eșec, sunt necesare abordări serioase și vizionare.
Despre Summit-ul de la Vilnius s-a vorbit foarte mult, dar ce ar trebuie să facă ţara noastră după ce a fost parafat Acordul de Asociere ?
După Summit-ul de la Vilnius, Republica Moldova trebuie să facă față nu numai presiunilor interne și externe de îndeplinire a angajamentelor asumate în implementarea agendei europene, modelarea și redefinirea relațiilor sale cu partenerii estici, în special Federația Rusă, dar ar trebui sa mențină si rolul său de poveste de succes, cum a fost apreciată de UE.
Evident, o perspectivă europeană stipulată clar ar încuraja procesul de reformă. Este o opinie neîmpartășită de către reprezentanții europeni, care consideră că această problemă nici nu ar trebui să fie pusa în discuție, considerand, ca o dată ce Republica Moldova va respecta standardele UE și va pune în aplicare cu succes cerințele stabilite în reformele menite să modernizeze țara și să contribuie la creșterea standardelor de viață, doar atunci aceste eforturi vor fi apreciate.
Declarațiile oficialilor UE sunt destul de încurajatoare: în cazul în care toate procedurile tehnice vor fi finalizate s-ar putea ca Acordul de Asociere să fie semnat până în toamna anului 2014.
Astfel, una din prioritățile de baza ale autorităților moldovenești în această ordine de idei ar fi, în primul rând, aprobarea și punerea în aplicare a Agendei de asociere UE-Republica Moldova în scopul de a favoriza consolidarea și dezvoltarea procesului de asociere politică și integrare economică a Republicii Moldova în UE.
