„Domnilor Candu și Filip, lăsați PR-ul de doi bani, prindeți în piuneze la intrarea în birou scrisoarea guvernului român și la treabă! Suntem cu ochii pe voi!” Astfel a comentat ex-premierul Ion Sturza scrisoarea Guvernului român în care sunt menționate condițiile pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească, înainte ca România să transfere prima tranșă de 60 de milioane de euro din creditul rambursabil de 150 de milioane de euro.
Ion Sturza a menţionat pe pagina sa de Facebook că este pentru prima dată din 1812, când România ca stat își asumă responsabilitatea direct și expres de teritoriul dintre Prut si Nistru – Republica Moldova.
„Nu popă și jandarm la sat, nu școli pentru agricultori, nu poduri de flori, cărți și meșteșuguri populare… Modernizare, reforme, lupta cu corupția, securitate, societate civilă, drepturile omului! Nimic geopolitic! Un fel de impunere la pace pentru oligarhia de la Chișinău”, a scris Ion Sturza.
Potrivit lui, în acest mod s-a impus „un fel de administrare externă sub înaltul patronat al americanilor”. „Eu unul salut acest demers extrem de curajos al guvernului Cioloș. Voi urmări atent implementarea. Să nu ne stresăm. Toate aceste condiții sunt în interesul cetățenilor Republicii Moldova”, a mai scris Ion Sturza.
Reamintim că sâmbătă Guvernul de la Bucureşti a transmis Executivului de la Chişinău şapte condiţii pe care urmează să le realizeze, pentru a disbursa cele 60 milioane de euro.
“(…)Apreciem necesar ca autorităţile Republicii Moldova să întreprindă, în termenul cel mai scurt, înaintea transferului acestei prime tranşe, acţiuni decisive care să asigure următoarele:
– Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. În acest sens, salutăm un prim pas făcut prin adoptarea în şedinţa de guvern din 27 ianuarie a Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru evidenţa transpunerii actelor UE în legislaţia naţională.
– Un proces transparent şi credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate şi care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituţie independentă şi responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenţie deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova.
– Invitarea la Chişinău a unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional a fost un pas important. Acum este esenţială stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiţii şi un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul.
– Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societăţii civile şi a reprezentanţilor mediului de afaceri.
– Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naţionale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate.
– Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanţei Procuraturii şi Centrului Naţional Anticorupţie. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupţie, în vederea consolidării şi integrării lui. Adoptarea şi implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naţionale de Integritate, controlul averilor, noţiunea de conflicte de interese şi o instituţie puternică de implementare) ar ilustra voinţa politică de reformă aşteptată de cetăţenii Republicii Moldova şi de partenerii internaţionali.
– Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menţionate mai sus”, se arăta în scrisoarea Guvernului de la Bucureşti.
