De la jurnaliști, profesori și traducători la juriști, sportivi și contabili, toate sunt meserii ce pot fi practicate de persoane cu dizabilități. De fapt, lista este infinită și nu există loc de muncă unde o persoană cu nevoi speciale să nu se descurce. Angajatorii trebuie doar să de-a dovadă de înțelegere, răbdare și bunăvoință. Vă prezentăm mai jos o listă de meserii și istoriile persoanelor cu dizabilități care s-au dedicat acestora.
Jurnalistă/ Victoria Boțan
Energică și optimistă, Victoria Boțan este jurnalista care recent și-a luat diploma de magistru în Talk-show-ul Radiotelevizat a Universității de Stat din Republica Moldova. Paralel cu studiile tânăra a activat și la trei posturi de radio din capitală: Radio 7, Autoradio și Radio 911. Victoria este pasionată de fotografie, scrie versuri și face blogging, iar recent a participat la proiectul social „Femei puternice”, unde a pozat în rochie de mireasă și a povestit istoria vieții sale. Victoria susține că cea mai mare problemă a persoanelor cu dizabilități este faptul că sunt privite într-un mod deosebit. „Atunci când ai o dizabilitate, cred că cel mai deranjant lucru este să fii tratat și perceput în societate ca un erou sau jertfă, ambele extreme fiind greșite. Am studii superioare, serviciu, persoane dragi alături, ceea ce nu înseamnă ceva incredibil. Sunt o femeie obișnuită care luptă pentru ceea ce vrea. Am doar o istorie mai specială”, conchide jurnalista.
Profesoară/ Lilia Mândru
Medicină, pedagogie și jurnalism, trei domenii de care e pasionat un singur om- Lilia Mîndru. Tânăra povesteşte că totul a început după ce a finalizat studiile la Colegiul de Medicină din Orhei şi a predat câteva ore de Pediatrie studenţilor. „M-am îndrăgostit de această profesie, e ceva minunat să împarţi cunoştinţele tale cu alte persoane, de aceea am hotărât să aplic la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universității de Stat din Moldova”, povestește Lilia Mândru. De asemenea, tânăra este voluntar în cadrul Asociației de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Peresecina, unde se implică în diverse activități de suport şi instruire pentru copiii de acolo. „Dizabilitatea nu trebuie privită ca o limită, e o stare de lucruri şi atât, nu e o etichetă, o condamnare sau o tragedie, e o condiţie mai specială care însă nu îți răpește dreptul de a visa şi a avea realizări remarcabile, de a trăi frumos şi demn”, menționează tânăra.
După ce a activat în calitate de Coordonator în Relaţii cu Publicul la un ONG din Moldova, a ales o nouă meserie pe care îşi doreşte să o înveţe, cea de jurnalist, cu ajutorul căreia speră să schimbe atitudinea societăţii faţă de persoanele cu dizabilităţi. „Îmi place mult să scriu și cred că nu doar profesorii educă oamenii, dar și mass-media are un rol foarte important în acest sens. Persoanele cu dizabilităţi nu trebuie privite cu milă prin prisma modelului medical sau ca niște eroi care reușesc să obțină realizări într-o societate construită pentru o majoritate, considerată în virtutea unor stereotipii drept „normală”, trebuie privite firesc, prin prisma modelului social, fiind pur şi simplu oameni”, ne asigură tânăra. Nu are încă diplomă de jurnalist, din acest motiv îşi doreşte să urmeze un master în Jurnalism tematic la o universitate din București.
Profesoară de engleză/ Emma Matreniuc
Emma este profesoară de limbă engleză. Protagonista povestește că s-a îndrăgostit de limbile străine de când era mică, iar după absolvirea liceului a hotărât să aplice la Facultatea de Limbi Străine a Universității de Stat. După finalizare studiilor, Emma s-a angajat ca profesoară la Institutul de Formare Continuă. După o pauză din cauza problemelor de sănătate, Emma a reușit să se reangajeze. De fapt, spune ea, meseria a ajutat-o să iasă din depresie. „ A fost o perioadă grea, dar datorită colegilor și șefilor care erau foarte deschiși, am reușit să fac față provocărilor. În sfârșit, m-am simțit la locul meu”, povestește Emma.
Atunci când vorbește despre studenții săi, profesoara de engleză afirmă că fiecare e o personalitate, pe care nu doar îi înveți, dar ai și ce învăța. ,,Relația student/profesor e un schimb de informație și experiență continuă, iar cea mai mare fericire pentru un învățător sunt succesele pe care le obține elevul său”, menționează protagonista. Întrebată despre meseriile persoanelor cu dizabilități, Emma afirmă că nu există muncă pe care aceștia nu ar putea-o realiza. „Persoanele cu dizabilități pot practica toate meseriile, doar că au nevoie de mai mult timp. Asta, însă nu înseamnă că nu sunt profesioniști, din contra ei luptă pentru a ajunge la un nivel cât mai înalt”, adaugă profesoara.
Traducătoare/ Olga Afanas
Este profesoară de engleză și traducătoare, iar recent și-a luat diploma de master în psihologie. Olga Afanas este originară din orașul Soroca, iar când era în ultimul an de liceu, părinții acesteia s-au mutat cu traiul în orașul Chișinău. Aici a absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat și s-a angajat în calitate de profesoară de engleză la un liceu din capitală. Din cauză programului încărcat, la expirarea contractului a hotărât să plece în sectorul privat, unde a început să predea limba engleză în companii private. Paralel cu munca de profesor, Olga a început să practice și traducerile: de la început în cadrul unei firme, ca mai apoi să devină liber profesionist. Olga povestește că a lucrat ca traducător în diverse domenii începând cu redacții, delegații, până la teatre de operă. La un moment dat a înțeles că vrea să-și facă o carieră în știință.
Pasionată mai mult timp de psihologie, a depus actele pentru master la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. În acest an Olga a finalizat cursul de master și a aplicat la Doctorat, iar cu ajutorul programului Erasmus a obținut o bursă de jumătate de an la Universitatea „Peks” din Ungaria. Chiar dacă se ocupă mai mult de psihologie, susține că reușește să presteze și servicii de traducere. Atunci când vorbește despre persoanele cu dizabilități Olga susține că nu înțelege unde este diferența dintre acești oameni și ceilalți. „ Fiecare dintre noi are nevoi speciale, fiecare are nevoie de ceva, condiții acasă, în familie, la serviciu. Unde e scris că tu ești normal și altul nu? Unde se termină norma și începe nenorma ?” se întreabă traducătoarea. Olga este sigură că pentru a fi un om fericit nu trebuie să te axezi pe punctele slabe, dar pe cele forte. „Dacă te vei gândi permanent că nu poți face un lucru nu vei realiza niciodată nimic. Eu pot traduce, altul desenează mai bine sau e tare la dans. Nimic nu te oprește să devii cel mai bun”, consideră protagonista.
Spotiv/ Cornel Baran
Tânăr, energic și optimist, Cornel Baran este unul din sportivii lotului Național Paralimpic din Republica Moldova. Deja de opt ani joacă tenis de câmp, timp în care a evoluat la numeroase competiții naționale și internaționale. A început să joace tenis după ce a participat la o tabără din București, acolo a încercat pentru prima dată puterea rachetei și s-a îndrăgostit de acest sport. Tenisul nu e singurul spor practicat de Cornel, îi place forte mult baschetul, iar din anul 2006 este campion la fugă în scaunul rulant. Duce un mod activ de viață, călătorește și conduce propriul automobil. Tânărul susține că nimic nu poate sta în calea unui om care și-a propus să realizeze ceva. „ Nu contează în ce situație ești sau cu ce probleme te confrunți, principalul e să dorești și să crezi în visurile tale. Viitorul e în mâinile noastre”, susține sportivul. Recent Cornel a susținut examenele de Bacalaureat și va deveni student la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport din Moldova.
Specialist IT/ Ion Balan
Ion Balan activează în domeniul IT. A reușit să se angajeze ca laborant în informatică, încă de când a finalizat clasa a XI-a în liceul din Ștefănești, raionul Florești. După studiile din localitatea natală a aplicat la Facultatea de Istorie a Universității Pedagogice „Ion Creangă”. Chiar dacă după cinci ani de studii a devenit istoric cu acte în regulă, pasiunea pentru IT l-a determinat să-și dezvolte abilitățile în acest domeniu. Pentru a deveni mai bun în ceea ce îi place a urmat timp de un an cursuri de recalificare în IT și trei luni de zile cursuri de contabilitate. Între timp tânărul s-a angajat ca operator la Centrul Comunitar din localitatea natală și face voluntariat la Centrul Filantropic Alinare. Recent Ion a reușit să obțină permisul de conducere. Întrebat dacă dizabilitatea poate fi un un obstacol în realizare viselor, tânărul ne-a spus că nu crede că dacă ești o persoană cu dizabilități trebuie să te oprești în a-ți realiza scopurile propuse.
Contabilă/ Oxana Piscenscaia
Oxana este de 11 ani contabilă la Asociația Motivație. Deși nu s-a gândit niciodată că va îmbrățișa această meserie, a îndrăgit-o după ce a început să o practice. Oxana povestește că după ce s-a îmbolnăvit la 17 ani a stat acasă o perioadă lungă de timp, iar într-o zi împreună cu câțiva prieteni au fondat această asociație, unde după o perioadă de timp a devenit instructor de recuperare activă. În același an a depus actele la Academia de Studii Economice, iar peste cinci ani și-a luat diploma da în Contabilitate și Audit. În timpul studiilor s-a angajat în calitate de contabil la aceeași organizație în care activa ca instructor.
Protagonista noastră susține că în cadrul Asociației Motivație ea nu este doar un simplu contabil, încearcă prin exemplul său să învețe și alți tineri cu dizabilități să se descurce în viață. „Viața nu se oprește la scaunul rulant, din contra – trebuie să te bucuri că trăiești și poți face ceva. Nimeni nu este asigurat și nu știi ce se va întâmpla mâine. Persoanele cu dizabilități pot duce un mod normal de viață, avem familie, copii, un job pe care îl iubim. Eu întotdeauna le spun celor care vin la noi că contabilitatea este o meserie pe care o poate practica majoritatea, ea nu necesită multă mișcare și întotdeauna îți vei putea asigura existența. Pentru a angaja o persoană cu dizabilități trebuie doar să-i asiguri câteva condiții, în rest ne descurcăm singuri nu avem nevoie de mila cuiva. Mai mult, în Moldova există o lege care impune angajatorii care are au mai mult de 20 de subalterni să primească la lucru și o persoană cu dizabilități”, conchide contabila. În timpul liber Oxana confecționează jucării din pluș și croșetează, de asemenea îi place să conducă automobilul.
Contabil/ Alexandru Mâțu
Alexandru este absolventul Scolii Speciale nr. 12 din Chișinău, al Colegiului Național de Comerț și al Academiei de Studii Economice din Moldova. Tânărul susține că îi place mult contabilitatea, dar nu este angajat oficial. „Nimeni nu are nevoie de un contabil cu deficiențe de auz”, spune cu regret Alexandru. Chiar și așa, Alexandru nu a disperat și a început să practice contabilitatea ca voluntar la Asociația Obștească a Părinților și Elevilor cu Deficiențe de Auz. Totodată, tânărul activează ca specialist-coordonator la Întreprinderea municipală Infocom. În timpul liber, protagonistul nostru se ocupă de grădinărit, face sport și citește.
Alexandru consideră că persoanele cu dizabilități trebuie să fie încadrate în câmpul muncii deoarece sunt la fel ca toți ceilalți, pot și doresc mult să muncească. „ Avem nevoie doar de puțină susținere din partea societății, în rest ne descurcăm. Chiar dacă cu persoanele cu deficiențe de auz este un pic mai greu să comunici, nu este imposibil. Angajatorilor să nu le fie frică să recruteze persoane cu dizabilități pentru că noi ținem mult la locul nostru de muncă și ne străduim să nu-i dezamăgim”, afirmă tânărul contabil.
Jurist/ Grigore Ciobanu
Grigore Ciobanu este jurist. Inițial protagonistul nostru a devenit student la specialitatea Limba și Literatura Spaniola, Limba Engleza din cadrul Universității de Stat. Paralel cu studiile Grigore a încercat diferite locuri de muncă, până când a devenit membru al unui ONG unde a aflat ce înseamnă drepturile omului și de ce merită să lupte pentru acestea. Atunci a hotărât că trebuie să mai îmbrățișeze o altă meserie cea de Jurist. Peste câțiva ani a ocupat postul de director al Centrului de Servicii pentru Studenții cu Dizabilități. Grigore susține că activitatea în ONG l-a dezvoltat mult să se formeze ca personalitate. „ Nu vreau și nici nu ma voi victimiza. Am reușit să devin personalitate și să fac ceea ce multe persoane fără dizabilități nu au reușit să facă, sau facultățile la care am studiat și activitatea mea demonstrează această afirmație”. Una din cele mai mari realizări a protagonistului a fost semnarea de către Moldova la New York a Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. „ A fost o munca titanica, dar și rezultatul pe măsură. Dar după ce actul a fost ratificat de Parlamentul RM, visele s-au spulberat, iar optimismul s-a cam diminuat. Avem un cadru legal, dar respectarea acestuia lasă mult de dorit”.
În anul 2008 Grigore și-a schimbat locul de muncă. A activat ca manager de proiecte în cadrul Asociației pentru Caritate și Asistenta Sociala Acasă, dar deja de patru ani protagonistul nostru a inițiat procesul de emigrare în Canada. Țară în care dorește să își continue viața împreună cu familia sa. Grigore susține că viața sa și a multor persoane cu dizabilități nu se deosebește cu nimic de a altor oameni. „ Eu sunt căsătorit, pe soția mea o cheamă Olga și este fosta mea profesoara de Lexicologie. A fost o poveste frumoasa de dragoste și continua să mai fie. De la început era ca o luptă, un război dacă doriți, pentru că nu este ușor să cucerești o femeie, fiind cu dizabilități. Dar vorba ceea, fiecare pai are umbra sa pe pământ și eu mi-am găsit perechea, iar astăzi avem și o fetită de 5 ani pe nume Gabriela.”Grigore afirmă că persoanele cu dizabilități nu trebuie să stea acasă, cheia succesului o obține doar cel ce lupă. „ Da e greu, dar nu este imposibil. Dizabilitatea nu trebuie tratată ca o problemă, dar ca o oportunitate. Poate sună straniu, dar pe mine anume aceasta abordare m-a ajutat sa răzbat și să-mi găsesc un loc sub soare”, spune entuziasmat juristul.
Jurist/ Andrei Kruk
Andrei Kruk – jurist. Aceasta s-a întâmplat când Andrei Kruk avea 20 de ani. Un accident rutier pentru totdeauna i-a schimbat viața . Acum bărbatul are 46 de ani și a obținut tot ce și-a dorit. Recent, acesta a procurat un automobil și a obținut permisul de conducere.
Totuși, unul din cele mai importante evenimente pentru Andrei a fost absolvirea Facultății de Drept. Bărbatul susține că succesul în carieră îl datorează primei învățătoare Tamara Petru, care l-a ajutat să se dezvolte în direcția râvnită. Acum Andrei activează ca jurist la o întreprindere din Râbnița. „Niciodată nu m-am dat bătut și nu am lăsat mâinile în jos, iar acest lucru m-a ajutat foarte mult. Înainte activam la o altă întreprindere ca avocat, iar tăria de caracter mă ajuta să câștig procesele de judecată”, povestește bărbatul.
Make-up Artist/ Mariana Tihu
Mariana este make-up artist. Deși are diplomă de contabil, lumea frumuseții îi place mai mult deoarece comunică cu mulți oameni și îi ajută să arate bine. Tânăra este originară din Ceadâr-Lunga și a făcut studiile la Facultatea de Economie a Universității de Stat din Comrat. De câțiva ani Mariana prestează la domiciliu servicii de machiaj, îngrijire și corecție a unghiilor. Întrebată ce face în timpul liber, tânăra a mărturisit că acum practic nu îl are deoarece îngrijește de copilașul său. ,,Totuși îmi place foarte mult psihologia și încerc să citesc cât mai multă literatură din acest domeniu” povestește make-up artista. Când ajungem la tema „Dizabilități”, Mariana susține că orice persoană trebuie să se încadreze în câmpul muncii, indiferent de starea de sănătate a acesteia. „ Noi toți suntem egali în fața Domnului, înseamă că și pe pământ trebuie să fim egali”, conchide tânăra.
Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor minorităților şi ale grupurilor marginalizate din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri prin intermediul mass-media”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat și cu suportul organizaţiei Civil Rights Defenders din Suedia. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articol aparține autorilor acestora și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Centrului pentru Jurnalism Independent sau Civil Rights Defenders.
Sursă foto: Arhivă personală
