– Recent la Atena ai fost aleasă în calitate de președinte al Comitetului de Tineret al Consiliului Regional Pan-European (PERC). Ce reprezintă această organizație și care sunt beneficiile pentru Republica Moldova obținute din reprezentarea la asemenea nivel?
– În primul rând aș vrea să remarc că Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), începând cu 2010, și-a consolidat prezența pe arena internațională. CNSM a obținut statutul de membru cu drepturi depline al Confederației Internaționale a Sindicatelor, care în linii generale reprezintă vocea salariaților din întreaga lume.
Comitetul Regional Pan-European este o structură a Confederației Sindicale Internaționale, înglobează 89 de centre naționale afiliate, inclusiv Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova. Prin rețeaua sa, Comitetul Regional Pan-European asigură promovarea și distribuirea bunelor practici sindicale și contribuie la creșterea capacităților sindicatelor naționale.
Este pentru prima dată când reprezentanții sindicali tineri ai Republicii Moldova obțin conducerea unei organizații de tineret de nivel pan-european, afirmând astfel capacitățile și potențialul tinerilor din țară.
Pe lângă recunoașterea acestor capacități, este recunoscut statutul și potențialul Confederației noastre sindicale. Președinția Comitetului de Tineret PERC ne va permite să ne afirmăm în spațiul pan-european, să promovăm o agendă comună de dezvoltare și să aducem acasă bunele practici în materie de activitate sindicală, implicare și promovare a tinerilor și implementarea unor rigori mai eficiente de protecție a acestora, utilizate la nivel internațional.
Toate acestea ne vor permite să fim mai aproape de spațiul european și să ne integrăm plenar în activitățile sindicale pan-europene, în special pe sectorul de tineret.
– Cum are loc procedura de nominalizare și alegere în Comitetul de Tineret PERC și care sunt prerogativele acestei organizații?
– Având în vedere faptul că CNSM este membru al Confederației Internaționale a Sindicatelor și implicit a PERC este dreptul exclusiv al acesteia de a înainta candidaturi la Comitetul de Tineret. Condițiile și criteriile față de candidați sunt exhaustive. Persoanele înaintate trebuie să fie antrenate în activități sindicale, să dea dovadă de implicare și performanță, să corespundă criteriului de vârstă și anume să aibă până la 33 de ani la momentul începerii mandatului și, bineînțeles, să cunoască limba engleză.
În maniera specifică tinerilor care sunt axați pe performanță, echitate și competiție, procedura de alegere a membrilor și a conducerii Comitetului este una democratică și competitivă. Sunt aleși, prin votul majorității, reprezentanții care prin programele lor își demonstrează competența, precum și reușesc să convingă membrii Comitetului despre acest fapt.
Având mandatul și nominalizarea din partea CNSM, în cadrul Conferinței de la Atena, a patra la număr, am prezentat activitățile pe care le-am întreprins în ultimii ani, prioritățile și acțiunile pe care le propun și, drept urmare, cu votul majorității, 15 din cei 22 de membri, am fost aleasă în calitate de președinte al comitetului.
Comitetul de Tineret PERC reprezintă ramura tânără a sindicaliștilor pan-europeni, în acest fel, dacă Confederația Internațională a Sindicatelor reprezintă vocea salariaților din întreaga lume, atunci Comitetul este vocea tinerilor salariați.
Comitetul deține împuternicirile Confederației Internaționale și instrumentele necesare pentru a promova politicile destinate tinerilor. Totodată, comitetul servește drept o platformă de comunicare între membrii afiliați și este axată pe dezvoltarea tinerilor, a abilităților acestora, studierea pieții muncii, implementarea campaniilor de recrutare, integrare și informare a tinerilor asupra fenomenelor curente care îi afectează, crearea abilităților de liderism și activism social, economic și cultural, precum și promovarea solidarității și responsabilității tinerilor.
– Vorbim despre sectorul de tineret, îndeosebi cel care este antrenat pe piața muncii. Care este situația actuală a tineretului din Republica Moldova?
– Având în vedere provocările și problemele cu care se confruntă țara este important să cunoaștem situația capitalului uman național care poate aborda și oferi soluții la aceste probleme. Totodată, este relevant să avem aprecierea calității și capacității acestui potențial. Sectorul tinerilor reprezintă cea mai importantă componentă a capitalului uman. Anume tinerii sunt cei mai deschiși spre schimbare, dezvoltare și sunt abilitați să propună soluții noi și inovatoare, care depășesc spectrul gândirii și comunicării cotidiene.
Spre regret, situația curentă a sectorului de tineret indică o descreștere. În conformitate cu statisticile oficiale și cercetările recente realizare de către Institutul Național de Cercetări Economice, în ultimii 15 ani ponderea persoanelor cu vârsta între 15-29 ani s-a diminuat cu peste 5%, iar în ultimii 5 ani numărul tinerilor a scăzut cu 13%. Este un trend descendent care trebuie combătut cu vehemență de către toate autoritățile competente, iar cel mai important rol în acest proces îi revine sindicatelor.
În linii generale, tinerii reprezintă 25% din populația țării și constituie o componentă strategică a dezvoltării, a ofertei pentru forța de muncă, crearea familiilor și a continuității umane. O statistică îmbucurătoare este că în aspect comparativ Republica Moldova preia statutul de cea mai tânără țară din Europa, ponderea populației tinere depășind media pentru țările Europei care este 18,8%.
Deși putem să ne bucurăm pentru că deținem acest statut de cea mai tânără țară europeană, tinerii din Moldova rămân a fi vulnerabili și susceptibili la mult mai multe riscuri decât cei din alte țări europene, ceea ce compromite oportunitățile și potențialul lor de dezvoltare. Mă refer la oportunitățile de afirmare personală și profesională, de integrare în sferele vieții sociale, de dezvoltare continuă, de calitatea nivelului de trai.
După Indicele Capitalului Uman (Human Capital Index), Republica Moldova înregistrează cel mai mic punctaj al performanțelor atinse în dezvoltarea și valorificarea potențialului uman (66,8). În ierarhia tuturor statelor incluse în acest index, 124 de țări, Moldova ocupă poziția 64, înregistrând realizări modeste la majoritatea indicatorilor.
Aceste aspecte cantitative sunt completat de cele calitative, care relevă o privire de ansamblu asupra sectorului. În țara noastră, potrivit Biroului Național de Statistică, procesul de tranziție de la școală la muncă este finisat de aproximativ 30% din populația tânără, un sfert se află în procesul tranziției, iar peste 43% nu au intrat încă în acest proces.
Statistica națională privind relația tinerilor cu piața muncii internă atestă că doar 3 din 10 tineri sunt plasați în câmpul muncii, iar circa 2/3 sunt economic inactivi, dintre care mai mult de jumătate sunt încadrați în procesul de studii și formare profesională, iar peste 20% sunt ocupați cu lucrul casnic, inclusiv responsabilitățile familiale.
Dintre tinerii ocupați pe piața muncii, peste 31% au locuri de muncă informale , iar în rândul tinerilor salariați 10,4% lucrează fără contracte individuale de muncă. Șomajul în rândul tinerilor constituie 7,2%, cu mult peste media pe țară de 4%. Datele oficiale curente atestă că patru din zece șomeri înregistrați oficial sunt tineri.
Tinerii sunt cel mai activ implicați în migrația internă din mediul rural în cel urban, dar și în migrația externă. Ponderea populației tinere în populația care a emigrat reprezintă aproape 41%.
Cauzele acestor indicatori se datorează lipsei oportunităților de angajare și migrația, dar și prin formarea profesională care nu corespunde exigențelor pieței muncii, nivelul înalt al decalajului de gen, femeile fiind dezavantajate prin lipsa posibilităților de reconciliere a vieții profesionale și familiale.
– Ce acțiuni trebuie să întreprindă autoritățile publice pentru a îmbunătăți sectorul de tineret?
– Abordarea sectorului de tineret nu poate fi una extrem de generalistă, aceasta necesită o atenție deosebită din partea autorităților. Nu putem să ne rezumăm la îmbunătățirea cadrului de politici de tineret, sau să plasăm o responsabilitate exclusivă asupra factorilor de decizie. Problemele tineretului sunt o responsabilitate pentru fiecare din noi, indiferent de funcția ocupată sau poziția pe care o avem în societate.
Totuși ce vizează autoritățile publice, aș puncta că actualmente tineretul se poziționează pe extrema îndepărtată a agendei politice. Tinerii se află în afara unor programe sociale importante, care ar cuprinde toate aspectele vieții acestora. Ca exemple pot servi programele de infrastructură, reabilitare psihologică (maturizarea persoanei), combaterea tabagismului și altele.
Sunt necesare acțiuni concrete pe toate direcțiile, iar programele actuale derulate de autorități, în special cele de creare a infrastructurii, cunoaștere, știință, educație, inovare, protecția muncii, completate de asistența și finanțările care vin din exterior trebuie să se focuseze pe crearea oportunităților pentru tineret, motivarea acestora, promovarea rolului lor în societate și planificarea vocației personale și profesionale a acestora.
Investițiile în tineri sunt pe termen lung. Rezultatele așteptate de la tineri depind în mare măsură de investițiile pe care le face statul în știință, educație, cultură și modul în care acesta intervine pe piața muncii, în calitate de regulator. Atunci când intervențiile stimulează competitivitatea, echitatea și performanța, tinerii vor fi cointeresați să fie activi și cât mai implicați în succesul țării.
Având în vedere apartenența mea la activitatea sindicală, am convingerea proprie că soluțiile la problemele și provocările cu care se confruntă tinerii trebuie să fie generate în primul rând de însăși tinerii, în special de cei sindicaliști prin implicare, acțiune și responsabilitate, iar mai apoi acestea trebuie susținute de către factorii de decizie.
Ce acțiuni întreprind sindicatele pentru promovarea și protejarea tinerilor?
Vreau să menționez că la nivel de sindicate tinerii constituie 25%, un sfert din totalul membrilor sindicali. Ceea ce atestă un interes al acestora față de organizațiile sindicale și preocuparea pentru protecția și susținerea proprie pe piața muncii națională.
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, în calitatea sa de centru sindical, fiind o instituție independentă și având la bază Strategia sa proprie pentru tineret, întreprinde numeroase acțiuni care atestă preocuparea și sprijinul pe care îl acordă tinerilor. Mă solidarizez întru totul cu activitatea acestei instituții.
Confederația Națională asigurară protecția social economică corespunzătoare a tinerilor, contribuie la ajustarea cadrului juridic național la rigorile comunitare ce vizează apărarea drepturilor și intereselor tinerilor, crearea condițiilor normale de muncă, oferirea oportunităților de dezvoltare sustenabilă pentru tineri și integrarea acestora în circuitul sindical. În cadrul CNSM și cu susținerea acesteia se desfășoară numeroase campanii de informare a tinerilor, se organizează instruiri, precum și alte acțiuni care au drept obiectiv protecția, dezvoltarea și promovarea tinerilor.
De fiecare dată când a existat oportunitatea, CNSM a intervenit pe lângă autorități și a înaintat propuneri de îmbunătățire a sectorului de tineret. Propunerile CNSM vizează orientarea preponderent spre susținerea și protejarea oamenilor muncii, în special a tinerilor, pentru că anume ei sunt cei care produc și asigură bunăstarea țării.
Un exemplu recent de promovare a inițiativelor de tineret pot servi propunerile înaintate de conducerea CNSM în cadrul primului Forum Social, din 14 octombrie curent, la care a fost prezentă întreaga conducere a țării. Pe lângă propunerile de esență ce vizează majorarea garanțiilor minime în domeniul salarizării și aducerea salariului minim pe țară până la nivelul minimului de existență, conducerea CNSM a subliniat necesitatea elaborării Convenției cu privire la protecția social economică a tinerilor și crearea condițiilor normale de muncă.
Cel mai nou exemplu este modificarea și completarea Codului muncii, votat recent în Parlament, care a fost modificat după doi ani de discuții și negocieri cu partenerii sociali. Noutățile din Codul muncii vizează și eliminarea cazurilor de încheiere neargumentată a contractului individual de muncă pe o durată determinată, extinderea termenului de probă pentru muncitorii necalificați în vederea determinării efective a aptitudinilor profesionale ale acestora, reglementarea detaliată a procedurii de concediere în legătură cu transferul la alt loc de muncă. Din grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor au făcut parte reprezentanți ai Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
– Cum se manifestă și ce acțiuni întreprind tinerii sindicaliști?
– Activitatea tinerilor sindicaliști prioritar este orientată spre dezvoltarea programelor educaționale și de informare, asistența juridică și protecția social-economică a tinerilor, colaborarea cu partenerii sociali, structurile pentru tineret din cadrul centrelor sindicale naționale și internaționale. În cadrul CNSM activează Consiliul de Tineret care are drept scop coordonarea acțiunilor destinate tinerilor.
Din proiectele de succes care au fost implementate și promovate de tinerii sindicaliști, la care am contribuit personal, pot menționa edificarea Școlii Sindicale din Moldova, care anul acesta va susține a patra promoție de tineri. Acest proiect, realizat de către Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova în colaborare cu cea din Austria, urmărește să contribuie la consolidarea organizațiilor sindicale, participarea civică prin formarea tinerilor, dezvoltarea competențelor funcționale, sociale și profesionale ale acestora. Tinerii care au absolvit această școală au elaborat un proiect propriu de dezvoltare, implementarea căruia a permis să-și fortifice capacitățile de a antrena și motiva la rândul său alți tineri.
Un alt proiect de succes a constituit crearea Clubului Sindical Moldo-Austriac, care are drept scop promovarea continuă a valorilor sindicale, mobilizarea și încurajarea participării civice a tinerilor. În cadrul proiectului au fost desfășurate acțiuni de informare și instruire în școlile profesionale din Chișinău și Bălți.
În parteneriat cu Confederația Națională a Sindicatelor din Olanda am organizat o campanie amplă de mediatizare a rolului sindicatelor în protejarea drepturilor salariaților, în special a tinerilor. Scopul acestei campanii a fost în informarea salariaților asupra rolului sindicatelor în protejarea drepturilor și intereselor acestora.
Cu regularitate tinerii din sindicate desfășoară acțiuni de caritate orientate spre susținerea copiilor cu dizabilități și din familii social-vulnerabile. În una din cele mai recente acțiuni, tinerii sindicaliști au vizitat Centrul de plasament temporar a copiilor din or. Strășeni. În această instituție, anual, sunt plasați circa 100 de copii din familii social-vulnerabile, cu vârste cuprinse între 3 și 15 ani. În cadrul vizitei, tinerii sindicaliști le-a adus copiilor cărți și rechizite școlare, precum și i-au antrenat pe cei mici în arta desenului.
– Având în vedere că ai obținut președinția unei organizații de nivel pan-european pentru tineret și experiența acumulată din activitatea în cadrul sindicatelor, ce priorități și propuneri considerați că sunt relevante pentru sectorul de tineret din țară?
– În activitatea mea în cadrul CNSM, depun efort ca autoritatea sindicală, inclusiv cea responsabilă de tineret să consolideze în jurul său tinerii activi, capabili, cu spirit de inițiativă și inovare. Pe viitor, utilizând experiența internațională și armonizând practicile naționale la cele comunitare, pledez ca organizațiile sindicale de tineret, inclusiv cea de bază, la nivelul CNSM, să își asume rolul de lider în activități pentru tineret, prin performanță veritabilă, atragerea fondurilor și experienței internaționale pentru crearea unui fundament durabil de susținere și promovare a tinerilor și intereselor multiaspectuale ale acestora.
Consider că este important să dezvoltăm în cadrul sindicatelor componenta de scriere a programelor și proiectelor de susținere a tinerilor și a unei platforme de instruire, informare și accesare a apelurilor și fondurilor naționale și internaționale disponibile pentru tineri. Aceasta ne va deschide calea spre o interacțiune mai eficientă cu autoritățile publice și o apropiere considerabilă de partenerii internaționali, care practică plenar soluționarea problemelor bazată pe proiecte.
Totodată, aș susține introducerea unor noi discipline în programele de studii ale școlilor medii și liceelor ce ar oferi tinerilor posibilitatea de a obține aptitudini profesionale muncitorești (lemnari, strungari, cusătorese etc.).
Pentru a asigura condiții corespunzătoare de trai pentru tineri este oportun de a extinde prevederile ce vizează acordarea în primii 3 ani de activitate a unei locuințe gratuite și plata unei indemnizații unice în mărime de 30 mii de lei asupra tuturor categoriilor de absolvenți. În conformitate cu cadrul juridic actual, de aceste oportunități beneficiază doar absolvenții instituțiilor superioare de învățământ, finanțați din bugetul de stat.
Consider că este necesar ca gradul de ocupare a forței de muncă tinere să crească. Acest deziderat poate fi realizat prin atragerea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii, în special, în localitățile rurale.
Statul trebuie să poarte grija pentru tinerii plecați la muncă peste hotarele țării și să implementeze un mecanism de stimularea acestora, pentru revenirea lor în țară. În acest sens, sistemul existent de salarizare trebuie perfecționat în așa mod, încât salariile pentru tineri să cunoască o creștere, să existe posibilitatea aplicării diferitor forme noi de salarizare, utilizate pe larg în spațiul comunitar, precum: sisteme de beneficii, aplicarea pachetelor de acordare a serviciilor sociale, inclusiv pentru alimentația angajaților, facilități pentru inițierea afacerilor, formare/reformare profesională, facilități pentru familii.
Pentru a stimula creșterea mediului de afaceri și a crea oportunități mai mari de angajare a tinerilor, agenții economici trebuie scutiți pentru 2 ani de contribuțiile sociale pentru fiecare tânăr, angajat în primul an după absolvire. În mod similar, fiecărui tânăr nou angajat în mediul privat, trebuie să i se acorde o scutire de la achitarea contribuțiilor sociale, pe termen de 2 ani după absolvire.
Soluția esențială pentru redresarea cardinală a situației din sector constă în crearea condițiilor optime pentru a face mai atractivă rămânerea în țară a populației și, în special, a tineretului.
Mulțumim pentru interviu!
