Comisia de la Veneția a adoptat avizul său referitor la Legea 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrității.
Avizul a fost solicitat de către Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, în contextul contestării acestei legi la Curtea Constituţională. Din grupul de experţi care au elaborat acest aviz a făcut parte Preşedintele Academiei Judiciare din Germania, expertul Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO, agenţie a Consiliului Europei), dl Rainer Hornung.
Legea 325 privind testarea integrităţii a fost promovată de către Ministerul Justiţiei, care menţiona la data adoptării, că aceasta “[…] conține foarte multe elemente novatorii și chiar revoluționare”. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, menţiona că „[…] prin implementarea eficientă a acestora, Republica Moldova ar putea deveni lider regional în domeniul prevenirii și combaterii corupției”.
Cu totul alta a fost opinia Comisiei de la Veneția, care, în realitate, a demolat Legea 325, calificând-o ca fiind nedemocratică şi contrară principiilor şi standardelor europene.
Comisia de la Veneția a făcut o serie de constatări interesante:
1. Legea privind testarea integrităţii „contravine independenţei sistemului judecătoresc şi separaţiei puterilor”
Potrivit avizului, în Legea nr. 325 se regăsesc mai multe reglementări specifice care conțin divergențe fundamentale. Acest fapt se datorează statutului juridic special al CNA în calitate de principala autoritate de testare a integrității, care pare să facă parte din puterea executivă (de aplicare a legii), dar, de asemenea, având în vedere competențele sale, la prima vedere extrem de necontrolate și nesubordonate, speciale de investigare în cadrul procedurii de testare, care par să creeze un risc instituționalizat de imparțialitate.
2. Statutul juridic al Centrului Național Anticorupție ar putea pune în pericol independenței justiției
Potrivit avizului Comisiei de la Veneţia, „CNA este un organ aflat sub controlul executivului, care efectuează «testarea integrității » și evaluează activitatea judecărilor. Respectiv, CNA pare să continue a fi, în esență, un organ de drept național într-un domeniu foarte specific. Se pare, totuși, că întinderea “independenței” sale constă (doar) în faptul că nici Guvernul, nici Parlamentul nu este în drept să-i dea instrucțiuni în cazuri individuale – ceea ce, desigur, trebuie salutat, deși se creează impresia că Prim-ministrul are un cuvânt de spus la numirea și demiterea directorului. Prin urmare, suntem de părere că cea mai bună descriere a statutului CNA, începând cu anul 2012-13, ar fi mai degrabă cea de «autonomie», decât «independență»”.
Amintim că, începând cu 1 octombrie 2012, directorul CNA urma a fi numit (sau eliberat din funcție) de către Parlament, însă la 3 mai 2013 deputaţii PLDM şi PCRM au votat un proiect, care prevede ca CNA să treacă în subordinea Executivului, directorul CNA urmând a fi numit (sau eliberat din funcție) de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Prim-ministrului.
3. Competenţele CNA
Comisia de la Veneţia a reţinut că „rațiunea prevederilor din Legea nr. 325 este în întregime în contradicție cu procedurile disciplinare standard şi asta în ciuda faptului că obiectivul principal al procedurii de testare este, în mod cert, unul disciplinar și că însuși elementul de bază al procedurii de testare se bazează pe angajarea la scară largă a agenților sub acoperire numiți «testori de integritate profesională»”. În opinia Comisiei, acest lucru creează impresia că garanțiile standard de protecție în ceea ce privește procedurile disciplinare nu se aplică pentru procedura de testare a integrității profesionale.
În raportul Comisiei de la Veneţia se menționează că „toate «trucurile» sau «situațiile artificiale» utilizate nu trebuie să admită lipsa unui control din partea autorităților care inițiază și derulează proceduri de testare a integrității. Se pare, totuși, că anume aceasta are loc în cazul de față, deoarece Legea nr. 325 aparent nu conține nici o prevedere, fie ea și ex-post facto, referitoare la un control judiciar al legalității măsurilor întreprinse de către testorii de integritate profesională sub autoritatea CNA.” Potrivit avizului „ articolul 19 din Legea nr. 325 intitulat “Controlul (…) asupra activității de testare a integrității profesionale pur și simplu instituie un control parlamentar lejer care constă, în esență, în prezentarea unui raport general anual de către CNA (și SIS) cu informații exclusiv statistice. Astfel, se creează impresia unei imunități complete a actorilor principali cu privire la modul în care ei abordează fiecare caz în parte.”
4. Statul de drept şi principiile unui proces echitabil
Avizul atenţionează autorităţile că „Legea nr. 325 ar putea ridica îngrijorări în ceea ce privește respectarea unui număr important de principii privind statul de drept și garantarea unui proces echitabil, printre care prezumția de nevinovăție, dreptul la o apărare efectivă și eficientă, inclusiv dreptul la dezvăluirea completă și accesul deplin la probe, precum și la audierea martorilor; cerințele legale privind utilizarea agenților sub acoperire, inclusiv ne-admiterea ulterioară a probelor adunate de agenții provocatori care, la rândul lor, comit o infracțiune; principiile de previzibilitate și de interpretare restrictivă a abaterilor prevăzute de lege; principiul proporționalității între abateri și sancțiuni și, în final, dreptul la un recurs efectiv la o instanță independentă.”
5. Încălcarea dreptului de a nu fi judecat în baza probelor acumulate în urma provocării şi a dreptului la viaţă privată
Potrivit Comisiei de la Veneţia, Legea nr. 325 încalcă toate principiile europene ce garantează cetăţenilor dreptul de a nu fi judecat în baza probelor acumulate în urma provocării. Procedura de testare a integrității profesionale, prevăzută în Legea nr. 325 la articolele 4 și 10 alin.(2), nu sunt suficiente drept condiții de temei rezonabil sau concept comparabil pentru inițierea unei proceduri de testare a integrității unei persoane. De asemenea, Comisia a găsit că este extrem de discutabil dacă “Planul de testare a integrității profesionale” (confidențial), aprobat de CNA (sau SIS) în temeiul articolului 11 alin.(3) din Legea nr. 325, corespunde cerințelor minime pentru autorizarea oficială a activității unui agent sub acoperire.
Drept concluzie generală a Comisiei de la Veneţia pot servi constatările făcute în paragraful 43 al avizului „Când toate aceste elemente structurale sunt examinate împreună, nu poate să existe nici o îndoială că setul de reglementări care se conțin în Legea nr. 325 implementează, în scopul testării integrității profesionale cu aplicarea ulterioară sistematică a unor sancțiuni disciplinare severe, un sistem dezechilibrat, cu o superioritate instituționalizată a CNA (și SIS) în calitate de autoritate autonomă de aplicare a legii, pe de o parte, și un judecător neajutorat, pe de altă parte.”
