„Situația din Ucraina”. Ce scrie presa transnistreană despre războiul lui Putin

Pe parcursul acestei săptămâni, în regiunea transnistreană s-au anunțat mai multe alerte cu bombe în școli, apoi și în spitale. Toate acestea au fost alarme false, iar autoritățile de la Chișinău, cât și pretinșii lideri ai regiunii transnistrene au anunțat că este vorba de încercări de a provoca panică în rândul oamenilor. 

Acestea sunt știrile din această săptămână din regiunea transnistreană, dar cum a fost reflectată prima lună de război în Ucraina? Am răscolit prin buletinele de știri și noutățile prezentate de jurnaliștii din stânga Nistrului. Am studiat câteva site-uri și canale TV populare în regiune, ca să vedem cum au fost reflectate evenimentele sângeroase din Ucraina, cine se face vinovat de invazie și moartea civililor, dar și care este poziția prezentată de așa numiții lideri transnistreni? 

Situații și evenimente, dar fără război

Ziua de 24 februarie nu a fost atât de agitată și îngrozitoare în știrile din regiunea transnistreană, cum era în lumea întreagă. Deși chiar din primele clipe, se vehicula că unele obuze au fost lansate spre Ucraina de pe teritoriul transnistrean, totuși mass-media de acolo era mai tăcută în primele ore. 

Aproape fiecare sursă mass-media transnistreană pe care am analizat-o a apelat la un truc comun: vorbea despre consecințele războiului din Ucraina, fără să prezinte contextul și realitățile din țara vecină. Cuvântul „război” este înlocuit cu „situația din Ucraina” sau cu „evenimentele din Ucraina”. 

De asemenea, nicio sursă media nu a prezentat imagini cu bombardamentele lansate de militarii ruși asupra orașelor din Ucraina. Pe de altă parte, s-au făcut mai multe materiale cu refugiații care au ajuns în regiunea transnistreană pentru pace, fără a se specifica exact de ce au fugit, iar jurnaliștii îi întreabă doar cum se simt și prin ce orașe au trecut.

Pervîi Prednistrovskii este televiziunea care a avut mai multe de spus pe parcursul acestei luni de război în Ucraina, dar a ținut cont de „codul tăcerii și a cuvintelor nerostite/nescrise” despre „situația din Ucraina”. La 24 februarie, televiziunea prezintă publicului anunțul lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, că începe „misiunea militară specială” și arată câteva imagini de arhivă cu case distruse din Donbas, fără a povesti cum a început „misiunea specială” cu bombardamente și oameni îngroziți. 

Dnestr.Tv avea pe site și o categorie separată „Știrile din Ucraina”. Totuși, ultima știre în acea rubrică a fost publicată pe 23 februarie.

Începând cu următoarea zi, toate știrile sunt incluse într-o categorie generală. Autorii încearcă să pară cât de cât echidistanți, dar totuși, nu folosesc cuvântul „război”, ci doar „situația din Ucraina”.

Chiar în dimineața zilei de 24 februarie, ei pun adresarea lui Zelenski către cetățenii ruși în care spune că, deși sunt popoare diferite, aceasta nu înseamnă că trebuie să lupte între ei, iar la informația de la sfârșitul știrii nu anunță despre ceea ce s-a întâmplat în acea zi și de ce Zelenski a venit cu această adresare, ci menționează că Putin a anunțat că se simte obligat să ofere independență Donbasului și Luhanskului. Mai mult, autorii știrilor apelează de cele mai multe ori la poziția Rusiei sau la experții pro-ruși.  

Iar în timp ce în țara vecină are loc un război sângeros, site-ul oficial al regiunii transnistrene vine cu știri despre susținerea micului business, alocații, restaurări, evitând să vorbească despre Ucraina. Cu toate acestea, aproape în fiecare știre, indiferent de subiectul acesteia, se menționează că autoritățile transnistrene afirmă că „Situația este sub control”. 

„nistrenia – țară pașnică”

La 28 februarie, într-o nouă emisiune „Cum a fost” (denumire scrisă cu litere chirilice, n.red.) la Pervîi Prednistrovskii, este prezentată poziția lui Vadim Krasnoselski care afirmă că mass-media ucraineană și din alte țări prezintă informație falsă precum că transnistria ar reprezenta un pericol pentru ucraineni, iar acest lucru este imposibil, atâta timp cât „nistrenia a fost o țară pașnică, care nu face rău oamenilor pașnici, și nu are planuri de natură agresivă”. 

Tot aici se vorbește despre sancțiunile asupra Rusiei, fără a spune că prin acestea se încearcă oprirea atacurilor militare, prezentându-le mai mult ca o răfuială politică.  

În jurnalul de știri de la 1 martie, jurnaliștii de la Pervîi Pridnestrovskii vorbesc despre blocarea pe teritoriul Moldovei a site-urilor Sputnik și Pervîi Kanal „pentru că ar fi în rusă și nici măcar nu au explicat cauza, nici înainte și nici după închidere”, spun autorii știrii. Asta deși pe pagina Serviciului de Informații și Securitate este menționat că motivul blocării acestor site-uri este răspândirea informațiilor false sau incitarea la ură. 

Ochi pentru ochi sau integrarea în UE pentru independență

La 3 martie, Maia Sandu a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar acest lucru a fost menționat și în știrea postată pe site-ul transnistrean novostipmr.com. În știre este menționat că prin acest pas: „Moldova schimbă radical circumstanțele reglementării definitive a relațiilor dintre stânga și dreapta Nistrului. Acest demers fiind făcut fără a ține cont de părerea regiunii. Decizia autorităților de la Chișinău înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaționale de la Bruxelles și trecerea la dezvoltarea militar-politică și economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident. Prin urmare, acest demers pune capăt procesului de reglementare, care necesită formalizare juridică internațională urgentă și declararea regiunii transnistrene drept o țară independentă și recunoscută”. 

Totodată, după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a recunoscut oficial regiunea transnistreană drept teritoriu ocupat de Rusia, jurnaliștii au prezentat poziția oficialilor regiunii care afirmă că aceste declarații au fost făcute doar din cauza Chișinăului, care încearcă să scoată din transnistria „pacificatorii ruși, care au asigurat pacea timp de trei decenii”. 

Între timp, TCB, televiziunea transnistreană care timp de o lună nu a menționat nimic despre războiul din Ucraina, ci doar episodic despre refugiații care au plecat din cauza „situației din Ucraina”, vin totuși cu unele materiale în care acuză autoritățile de la Chișinău. Asta e valabil în special în cazul discuțiilor în format 5+1. Delegației Republicii Moldova i se reproșează că „blochează negocierile”, din cauza că refuză să continue în absența delegației ucrainene. 

Cu acuzații evidente vin și cei de la novostipmr.org într-o știre în care spun că așteptările de la noul vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, erau mari. „Speranța că discuțiile cu el vor grăbi soluționarea problemelor se pare că au fost în zadar. Importul produselor în regiunea transnistreană continuă să fie anevoios… Din 23 februarie, Chișinăul a blocat importul de fier vechi din Moldova către regiune, în urma căruia producția la Uzina Metalurgică din Rîbnița s-a oprit complet”, spun autorii materialului cu tentă de opinie. 

Menționăm că a trecut deja o lună de când Ucraina a fost invadată de forțele militare ruse care bombardează și trag focuri nu doar în puncte militare strategice, dar și în casele oamenilor, spitale, școli, grădinițe, biserici și chiar în civili. În această lună, din calea războiului au fugit peste 3,6 milioane de ucraineni, iar autoritățile de la Kremlin susțin că „misiunea militară specială decurge conform planului”.  

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.