PE SCURT
În ultimii ani autoritățile au desfășurat o adevărată campanie de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate. Operațiunea s-a desfășurat sub paravanul a trei dosare penale trase la indigo, pornite în baza unor mesaje pe Facebook sau declarații la conferințe de presă.
Sub lupa procurorilor și a polițiștilor au nimerit 52 de persoane, inclusiv politicieni, reprezentanți ai societății civile și chiar jurnaliști. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video, se arată într-o investigație RISE Moldova.
PE LUNG
RISE Moldova anunță că a obținut un set de date care arată amploarea operațiunii. Este vorba de aproape 600 de proiecte de ordonanțe, demersuri, procese-verbale, încheieri judecătorești și mandate de autorizare. În documente se face referire și la peste 200 de DVD-uri cu discuții telefonice interceptate.
Oficial, efortul oamenilor legii s-a încheiat pe o notă pesimistă din partitura penală – datele nu au prezentat interes și au fost nimicite. În realitate, unele persoane vizate susțin că interceptările au fost folosite de sistem pentru a li se deschide dosare penale sau pentru a fi denigrate
public.
DOSARUL CONFERINȚEI DE PRESĂ
31 martie 2016. Câțiva lideri ai Platformei Civice Demnitate şi Adevăr (Platforma DA) organizează o conferință de presă și, ca printre altele, fac apel către „toți oamenii de bună credință să iasă în stradă și să manifeste” pe 24 aprilie în Piața Marii Adunări Naționale.
Îndemnul acestora a fost auzit, inclusiv de angajații Inspectoratului General de Poliție (IGP) al Ministerului de Interne (MAI). Peste doar cinci zile, oamenii legii fac și ei un apel, doar că la art. 285 din Codul Penal – Dezordini în masă, și pornesc urmărirea penală nr. 2016790079.
Aceștia au constatat că respectiva conferință de presă a fost de fapt „o adresare şi un îndemn către […] întreaga societate a Republicii Moldova, să nu stea acasă, dar să participe […] la protestul […] care, în final, v-a reprezenta o adevărată revoluție, ce se va finaliza cu răsturnarea puterii de stat şi instaurarea unui guvern al poporului.”
Pe 7 aprilie, Sergiu Roşu, procuror în Secția exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepționale a Procuraturii Generale, solicită judecătorului de instrucție Dorin Munteanu să autorizeze pe acest dosar mai multe interceptări ale convorbirilor telefonice, pentru un termen de 30 de zile.
Inițial în vizor sunt luate 12 persoane. Printre ei, fruntași ai Platformei DA – Andrei Năstase, Chiril Moţpan și Ruslan Verbiţchi, jurnalistul Alexandru Cozer, foștii combatanți Constantin Boeştean, Vasile Iacubov și Ion Caraman.Interceptarea a fost doar primul pas. Roșu îi mai solicită lui Munteanu să autorizeze și alte măsuri speciale de investigații pentru zece persoane. Mai exact – „urmărirea vizuală cu documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, localizarea şi urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea şi fixarea acțiunilor.”
Drept argument pentru aceste cereri au servit declarațiile reprezentanților Platformei DA care, „atât în fața presei, cât și prin intermediul rețelelor de socializare, au vorbit despre un ‘maidan’, precum și necesitatea aplicării forței: ‘Tot mai multă lume vorbește că această clasă politică nu va pleca altfel decât prin forță’, ‘Singura soluție, e o revoluție!’.”
Între timp, raza de interceptare a convorbirilor telefonice s-a extins și asupra altor cinci persoane conectate la Platforma DA. Este vorba de Vasile Năstase, Inga Grigoriu, Mihai Tomacinschi, Alexandr Topolenco şi Daniel Ulinici.
DOSARUL COMENTARIILOR PE FACEBOOK
11 ianuarie 2017. Oamenii legii pornesc o nouă urmărire penală cu nr. 2017790004. Dosarul își trage rădăcinile dintr-o decizie a Federației Sindicale a Educației și Științei din 27 decembrie 2016, prin care și-a propus ca, în perioada 17-20 ianuarie 2017, să picheteze Guvernul și Parlamentul, în legătură cu „declinul continuu al situației materiale a angajaților din sfera educației și cercetării.”
După ce intenția federației ajunge pe rețelele de socializare, IGP pornește urmărirea penală în baza aceluiași art. 285 din Codul Penal – Dezordini în masă. Motiv au servit mai multe comentarii pe Facebook asociate anunțului Sindicatului Educației, prin care „utilizatori cu date eronate […] cheamă populația la violență împotriva actualei guvernări a Republicii Moldova, precum și la dezordini în masă.”
Cu o săptămână înainte de protestele federației, procurorii dispun interceptarea pe un termen de 30 de zile a discuțiilor telefonice a unui grup de 14 persoane. Motivul invocat: „la pregătirea pentru acțiunile de dezordini în masă posibil se vor implica activ și unii dintre membrii și simpatizanții Platformei DA.”
Printre cei 14 telefoanele cărora au fost băgate la ascultare se regăsesc și opt persoane din DOSARUL CONFERINȚEI DE PRESĂ. Este vorba de Andrei Năstase, Chiril Moțpan, Constantin Boeștean, Aureliu Pisică, Ion Caraman, Vasile Iacubov, Ruslan Verbițchi și Serghei Cebotari. Restul sunt, în mare parte, foști combatanți.
DOSARUL VOTULUI UNINOMINAL
11 iunie 2017 a fost o zi cu multe ecouri în Republica Moldova. În Chișinău, activiștii și simpatizanții opoziției au ieșit în stradă să protesteze împotriva modificărilor grăbite la sistemul electoral proporțional, care a fost înlocuit cu cel mixt.
O lună mai târziu, mai exact pe 14 iulie 2017, ofițerii de investigație și procurorii care se ocupă de combaterea criminalității organizate au pornit cel de-al treilea dosar penal pentru Dezordini în masă – nr. 2017670229.
Documentele obținute de RISE Moldova conțin informații despre interceptarea convorbirilor telefonice pe acest dosar a unui număr de 29 de persoane, printre care politicieni, lideri ai unor ONG-uri, activiști, dar și copiii lor.
De fapt, o parte din ei au fost interceptați și pe celelalte două dosare: 2016790079 și 2017790004, iar această cauză penală a servit ca un motiv camuflat pentru a continua interceptările încă jumătate de an.
Textul integral al investigației poate fi citit AICI.
