La începutul lunii septembrie președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret privind „Conceptul politicii umanitare a Federației Ruse în străinătate”, un document care trasează principalele obiective promovate de Kremlin în „politica umanitară externă”. Potrivit documentului, interesele naționale ale țării în acest domeniu vor fi „protejarea valorilor moral-spirituale și familiarizarea comunității mondiale cu moștenirea culturale și istorice ale Rusiei”. În concept se vorbește despre promovarea limbii și culturii ruse peste hotarele Federației, despre păstrarea valorilor și tradițiilor rusești.
La prima vedere, documentul pare nevinovat, însă în contextul războiul pe care-l duce Rusia în Ucraina, acesta justifică intervenția în străinătate prin „salvarea” vorbitorilor de limbă rusă și întărește conceptul „lumii ruse”.
Lumea rusă
Documentul de „politică umanitară” susține că Rusia „va apăra, păstra și dezvolta tradițiile și idealurile «lumii ruse»”. Dar ce este „lumea rusă” (în rusă, русский мир/russkii mir)?
Conceptul de „russkii mir” a început să fie adus în discursul politic al Kremlinului în special după ce a venit Putin la putere. Astăzi, conceptul de „lumea rusă” nu se rezumă doar la compatrioții ruși care locuiesc peste hotare, ci susține că Rusia este sau ar trebui să fie mai mare din punct de vedere politic și geografic decât Federația Rusă.
În 2014, acesta a devenit o narațiune naționalistă despre necesitatea renașterii Rusiei ca mare putere și revanșa acesteia în spațiul post-sovietic. Anume atunci, Putin a justificat anexarea Crimeii, invocând conceptul de „lumea rusă”. El declara că rușii ar trăi într-o „națiune divizată”, vorbind despre existența unei „civilizații largi rusești”, care trebuie protejată de forțele externe.
„Tragedia care se întâmplă acum în Donbass este rezultatul activităților regimului naționalist, neonazist, care în 2014 a preluat puterea cu forța și apoi a lansat ostilitățile în Donbass. De două ori a condus operațiuni militare majore folosind artilerie, aviație, echipamente grele și așa mai departe. Și toate acestea se întâmplă până acum”, a spus Putin pe 5 septembrie, în cadrul unei întâlniri cu participanții la Forumul ecologic al tinerilor din întreaga Rusie „Ecosistem. Zonă protejată”.
Deși conceptul este prezentat ca „soft power”, acesta de fapt oficializează tezele și metodele de politică și religie folosite pentru a justifica ocuparea teritoriilor Ucrainei și pentru a sprijini formațiunile separatiste din Donbass.
„Federația Rusă oferă sprijin compatrioților săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a le asigura protecția intereselor și păstrarea identității lor culturale rusești”, se arată în document.
Mai mult, chiar dacă Rusia a invadat Ucraina, documentul descrie Rusia ca un stat democratic. „În lume locuiesc zeci de milioane de conaționali ruși. Este una dintre cele mai numeroase diaspore. […] Datorită legăturilor strânse dintre conaționalii aflați peste hotare […] Federația Rusă își întărește pe arena internațională imaginea de un stat democratic […]”
Cooperarea cu America Latină?
Un alt aspect promovat în concept este sporirea cooperării cu „națiunile slave”, China și India și consolidarea legăturilor cu Orientul Mijlociu, America Latină și Africa.
Nu este menționată cooperarea cu SUA. De asemenea, se dorește cooperare cu Europa de Est și de Vest.
De asemenea, „prioritatea politicii umanitare a Rusiei în străinătate va fi extinderea cooperării cu țările CSI, dar și cu regiunile separatiste Abhazia, Osetia de Sud, RPD și LPR. „La interacțiunea cu Letonia, Lituania, Estonia, Georgia și Moldova, se va ține cont de respectarea drepturilor populației de limbă rusă din aceste state”, se arată în concept. În acest text, Rusia nu menționează separat regiunea transnistreană, chiar dacă trupele rusești se află în regiune mai mult de 30 de ani. În prezent, Rusia nu recunoaște independența regiunii transnistrene, așa cum a făcut-o cu Abhazia și Osetia de Sud (Moldova nu a recunoscut independența regiunilor).
Citește și: Război fără sânge / Ce arme folosește Rusia împotriva noastră
În Moldova, de „respectarea drepturilor populației de limbă rusă” se ține cont de cel puțin 30 de ani. Partidele pro-ruse au avut numeroase tentative de a oferi limbii ruse statut de limbă de comunicare pentru toate minoritățile din Republica Moldova. În ultima ședință a Parlamentului din 2020, ocolind mai multe proceduri legislative, fără consultări publice și avizul guvernului, deputații socialiști și cei din P.P. Șor au votat o modificare la legea privind funcționarea limbilor, oferindu-i statut special limbii ruse. Peste o lună, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
Citește și: Fascismul și nazismul rămân în trecut. Noua ideologie care se dezvoltă în Federația Rusă
Cât despre colaborarea cu țările baltice, într-o analiză făcută de către Centrul de Studii Strategice și Internaționale, instituție care se concentrează pe probleme de politică publică internațională, „chestiunea rusă” este privită din perspectiva securității euro-atlantice, în special în Estonia și Letonia, țări care au aderat la NATO. Potrivit Centrului, după anexarea Crimeii, orice revendicări legitime pentru apărarea drepturilor culturale sau lingvistice ale populației rusofone din statele baltice sunt întâmpinate cu un nivel de suspiciune fără egal.
„Consolidarea militară a NATO în regiune reduce șansele pentru orice fel de intervenție în stilul Crimeii sau în stilul Donbasului. Decizia Alianței de a-și consolida prezența în statele baltice prin batalioane pregătite de luptă este cea mai semnificativă întărire a apărării colective de la sfârșitul Războiului Rece.”
Ideea de „lumea rusă” a devenit sinonimă cu războiul
Pe 12 aprilie 2022, Putin a spus că ceea „ce se întâmplă în Ucraina este o tragedie, dar Rusia nu a avut de ales. Obiectivele operațiunii speciale vor fi atinse, deoarece sarcinile stabilite pentru armata rusă sunt nobile”.
Totuși, influența lumii rusești în Ucraina, potrivit Centrului de Studii Strategice și Internaționale scade tot mai mult. „Dintre toate comunitățile ruse din străinătate, niciuna nu se confruntă cu o provocare mai mare decât cea din Ucraina. Astăzi, Ucraina este o cauză pierdută în contextul lumii rusești. Pentru o mare parte din populația ucraineană și pentru clasa politică, ideea «lumii ruse» a devenit sinonimă cu războiul. În plus, influența Rusiei asupra Ucrainei a fost redusă semnificativ. Mulți etnici ruși au început să se identifice mai puternic cu cetățenia lor ucraineană”, se arată în analiză.
