Problema din spatele atacurilor armate din Serbia. Explicăm

În ultimele zile ne-am amintit de Serbia – țara situată la răscrucea Europei Centrale cu Europa de Sud-Est, care parcă a nimerit într-un film american cu focuri de armă trase în școli și pe străzi. În dimineața zilei de 3 mai, un elev de 13 ani a tras 57 de focuri de armă în școala în care învăța și a ucis nouă persoane. La scurt timp o elevă a rănit două persoane cu un cuțit de bucătărie. Un adolescent și-a prezentat fascinația față de atacurile în școli, amenințând că va comite unul asemănător. Iar un tânăr de 21 de ani a tras cu arma de foc în trecători, ucigând opt persoane. Autoritățile din Serbia au anunțat trei zile de doliu național și încearcă să descopere miezul problemei.

Prea tânăr pentru a fi condamnat

În dimineața zilei de 3 mai, poliția primește un apel de la o școală din Belgrad, Serbia. Directoarea adjunctă a instituției anunță că un necunoscut trage cu focuri de armă în toți cei care-i ies în cale. După doar patru minute, este făcut un alt apel la poliție. Un minor le spune polițiștilor: „Sunt un psihopat și trebuie să mă calmez”. În doar câteva minute, școala este îngrădită, atacatorul încătușat, iar nouă persoane rămân fără suflare.

În aceeași zi, autoritățile anunță identitatea atacatorului – un elev de 13 ani, care și-a plănuit atacul timp de o lună. Elevul a tras 57 de focuri de armă, a ucis nouă persoane și a rănit grav alte șapte. Acesta avea în buzunare schema școlii, dar și o listă cu 16 nume ale persoanelor pe care voia să-i ucidă. În rucsac, băiatul avea și patru cocktailuri Molotov, pe care, potrivit lui, voia să le folosească pentru a împiedica poliția să intervină până avea să-și realizeze planul de atac. 

Minorul a fost reținut pentru a fi intervievat și consultat de psihologi. Acesta ar putea fi plasat într-o instituție psihiatrică, dar și ar putea fi eliberat, pentru că nu a împlinit 14 ani – vârsta la care ar putea fi tras la răspundere penală. Potrivit oamenilor legii, băiatul a tras cu armele de foc deținute legal de tatăl său. Părinții minorului au fost reținuți. Aceștia riscă să fie puși sub acuzare pentru o infracțiune gravă împotriva securității generale, care se pedepsește cu 12 ani de închisoare.

Focuri de arme pe străzi

În timp ce mii de oameni s-au adunat în fața școlii pentru a depune flori și a aprinde lumânări în memoria celor uciși, un elev a ridicat un pistol din plastic, speriind mulțimea. La câteva ore distanță de atac, poliția a arestat un tânăr de 18 ani care amenința pe rețelele sociale că va copia atacul armat. Potrivit oamenilor legii, adolescentul a mai răspândit astfel de amenințări și intimidări pe rețelele de socializare, iar un dosar penal pe numele lui a fost închis anul trecut pentru că era încă minor. 

La 4 mai, o elevă exmatriculată în urmă cu trei luni dintr-un liceu din Belgrad l-a rănit pe fostul profesor și o colegă cu un cuțit de bucătărie. Fata a fost reținută, iar cele două persoane au suferit răni ușoare la mâini în timp ce încercau să-i oprească accesul în instituția de învățământ. 

Cel mai grav atac armat a fost comis în aceeași seară, la 4 mai, de un tânăr de 21 de ani. Acesta a ucis opt persoane și rănit altele 14, în timp ce a tras în trecători, aflându-se într-un automobil în mișcare. Peste 600 de oameni ai legii l-au căutat o noapte întreagă și l-au arestat a doua zi dimineață. Polițiștii susțin că au depistat în casa atacatorului o cantitate mare de arme și muniții. 

Prea multe arme

Serbia este a doua țară după Statele Unite ale Americii după numărul de arme de foc deținute de cetățenii săi. Rapoartele arată că aproape fiecare al treilea om din Serbia deține legal o armă. Însă, nimeni nu știe exact câte arme ilegale ascund sârbii în casele lor. Chiar și autoritățile dau estimări vagi, variind între 200.000 și 900.000, scria Deutsche Welle într-un articol întitulat „Serbia – tărâmul armelor”.  

Majoritatea armelor sunt rămășițe ale războaielor sângeroase care au făcut ravagii în anii 1990, după căderea Iugoslaviei – în Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina. Din 1992, au existat cel puțin șapte inițiative guvernamentale de legalizare a armelor în Serbia. În cadrul acestora, statul le propunea oamenilor să predea armele pe care le aveau, iar autoritățile se obligau să nu-i întrebe despre proveniența acestora. Timp de două decenii, doar 100.000 de arme ilegale au fost predate sau legalizate.

Mai mult, după cum spune Predrag Petrović directorul de cercetări din cadrul Centrului pentru Politici de Securitate din Belgrad, în Serbia mai există cultura armelor de foc. „Acest lucru poate fi văzut la sărbători, nunți, unde oamenii împușcă în aer. Armele de foc sunt încă privite ca simboluri de statut, ca un semn de putere. Instabilitatea din regiune a alimentat sentimentul că trebuie să fii capabil să te aperi, iar pentru asta ai nevoie de o armă”, explica specialistul jurnaliștilor de la DW

Mimarea soluțiilor

În urma acestor atacuri, Guvernul Serbiei a decis să intensifice controalele la poligoanele de tragere, unde minorii nu vor avea acces. Vor fi prelungite și procedurile de obținere a autorizațiilor pentru a putea deține arme de foc. Iar Ministerul Educației și al Sănătății trebuie să găsească o modalitate de a introduce testarea antidrog începând cu elevii din clasa a VII-a.

Vârsta pentru răspundere penală va scădea de la 14 la 12 ani. Autoritățile sârbe mai vor să interzică accesul la site-urile care explică pas cu pas cum poate fi comis un omor, cum poți face rost de droguri sau de arme de foc. Presa locală scrie că anume pe aceste platforme adolescenții din țară caută jocuri violente și interzise.

În pofida faptului că atât de mulți oameni din Serbia au acasă arme de foc, populația a fost profund surprinsă de atacurile din ultimele zile. Împușcăturile în masă la ei sunt extrem de rare și niciodată acestea nu s-au produs în școli. 

Surse foto: Reuters, CNN

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.