Când Victoria și Igor au lansat EduJoc în 2012, în legislația din Moldova nu exista noțiunea de afaceri sociale. Era un concept discutat de societatea civilă, iar în mediile de business era analizat foarte puțin spre deloc. Deși EduJoc avea încă de la fondare toate caracteristicile unei întreprinderi sociale, a primit oficial statutul de „afacere socială de inserție” cu aproape doi ani în urmă.
Astăzi, EduJoc este o afacere de succes care produce jucării educative din materiale naturale și reinvestește aproape tot profitul în activități sociale. Pe lângă resursele care merg la dezvoltarea afacerii, profitul merge către proiecte caritabile, activități gratuite de instruire și suport pentru pedagogi, părinți și copii sau ateliere de joacă. Victoria spune că o afacere socială îi oferă foarte multă libertate – mai multă decât o afacere clasică.
Cum a devenit EduJoc o afacere socială
Fiind implicată în voluntariat și educație, Victoria Novac-Hîncu, antreprenoare socială, co-fondatoare și directoare executivă EduJoc, și-a dorit să lanseze o afacere care să le combine pe cele două. A aflat despre antreprenoriatul social după o vizită la Riga și a decis că asta vrea să facă mai departe. Pentru că în țara noastră termenul încă nu era inclus în nicio lege, EduJoc avea inițial statut de SRL.
Chiar și așa, Victoria și-a văzut dintotdeauna afacerea ca pe una socială. „Din start am pornit cu ideea de afacere socială și cu această misiune în spate. Când s-a lansat legea, am hotărât să primim oficial acest statut. Noi oricum investeam 100% din profit și pentru noi schimbarea statutului juridic nu a fost nicidecum o barieră”, spune antreprenoarea.
Proiectul de lege care recunoaște antreprenoriatul social a fost aprobat în 2018. Ulterior a fost formată și Comisia Națională de Antreprenoriat Social, care înregistrează aceste întreprinderi. „O afacere socială este un model de business care rezolvă o problemă din comunitate sau de mediu și creează un impact pozitiv asupra societății. În Moldova, o întreprindere socială este afacerea care reinvestește 90% din profit în activitatea sa, ca această să crească și să aducă și mai mult impact”, explică Aina Idrisova, coordonatoarea Departamentului Antreprenoriat Social din cadrul Ecovisio. O altă particularitate întreprinderii sociale de inserție este că cel puțin 30% din personalul angajat trebuie să aparțină unei categorii sociale vulnerabile.
Economia socială sau economia verde face parte dintr-o imagine mai frumoasă, mai progresivă la care poate să ajungă omenirea.
„În echipă avem patru bunici energici și încercăm să valorificăm înțelepciunea lor. Ei sunt pensionari, o categorie vulnerabilă, dar primesc salariu, sunt creativi, vin cu sugestii, se implică și în joacă, și în testare, și în elaborarea noilor produse,” spune entuziasmată Victoria. Doi dintre aceștia sunt chiar părinții ei, iar afacerea a devenit una de familie.
În pofida aspectelor evident pozitive asupra societății, autoritățile nu par convinse. Or, la solicitările repetate de a ajusta legislația în vigoare, statul răspunde că doar 11 întreprinderi sociale nu este un grup suficient de mare pentru a lansa schimbări atât de importante. „Ni se spune că nu suntem mulți și nu constituim o masă critică pentru care e nevoie de un mod special de finanțare sau de un program special de dezvoltare”, precizează Aina.
„Le reamintim adulților ce înseamnă să se joace”
EduJoc produce și comercializează jucării din lemn și alte materiale reciclabile pentru copiii de la 1 la 99 de ani. „Misiunea noastră este să oferim tuturor copiilor șansa să aibă cel puțin o jucărie educativă, potrivită vârstei, temperamentului și nevoilor sale”, explică Victoria. Și pentru că o afacere socială e prietenoasă cu mediul, se lucrează cu materiale naturale: lemn, placaj, piele, lână, carton, se face upcycling și reciclare. Echipamentele performante le permit să reutilizeze cartonul adus de picii care vin în excursie la fabrică.
E producerea jucăriilor un vis din copilărie, devenit realitate? Deși afacerea stimulează, fără îndoială, și copilul lor interior, fondatorii spun că aceasta a apărut pentru că sistemul educațional nu este adaptat nevoilor actuale. „Am vrut să venim cu materiale practice, care să aducă valoare copiilor și părinților și să facă relația dintre ei mai puternică. Suntem foarte deschiși să elaborăm noi produse, să-i implicăm în testarea jucăriilor noi.” Echipa EduJoc nu se teme să experimenteze: asta o demonstrează multitudinea de jucării pentru copiii tipici și atipici. Recent, au creat prima căsuță din copac – din lume – cu ascensor pentru copiii cu nevoi speciale. Pentru cei mai curioși, întreprinderea organizează vizite în atelierele fabricii unde se meșteresc jucăriile. Li se arată cum se confecționează, implicându-i în fiecare etapă, ca în final să-și facă o jucărie a lor.
Pe lângă jucăriile propriu-zise, EduJoc organizează seminare și activități pentru copii, pedagogi și părinți. „Lucrăm foarte bine cu grădinițele, private și de stat, centrele extrașcolare, de reabilitare, avem workshopuri. Toate activitățile sunt gratuite. Ne implicăm și în multe inițiative caritabile,” relatează Victoria. Își dorește să lanseze curând o campanie de advocacy pentru ca terenurile de joacă să fie mai incluzive pentru copii. Îi place că poate să aducă copiilor zâmbete și „wow-uri”, cum le numește ea, să contribuie la creșterea unei noi generații și să le reamintească adulților cum e să te joci. Iar asta, datorită oamenilor care cumpără jucăriile EduJoc. Alegerea lor permite afacerii să fie sustenabilă și să reinvestească profitul în activități sociale.
Pentru Victoria, definiția unei afaceri sociale este, în esență, a face ceea ce te pasionează. „Misiunea socială poate fi despre orice: mediu, copii, animale, depinde cu ce rezonezi. O afacere socială eu aș lega-o foarte mult cu pasiunea.”
Afacerea de impact, un alt model de business cu misiune socială
Există companii care nu au statutul de afacere socială, dar valorile cărora corespund economiei sociale. „Ei fac parte din acest domeniu, deși nu se poziționează astfel”, spune Aina Idrisova. Producția mai responsabilă, de exemplu, sau susținerea producătorilor locali ca sursă de materie primă sunt două principii ale economiei sociale.
Uneori, aceste afaceri sunt numite „de impact”. Recycline, un start-up lansat în 2021, este una din acestea. Ei prelucrează deșeurile din plastic, transformându-le în produse de design și, mai ales, în bijuterii. Un concept cu misiunea de a limita la maxim răspândirea deșeurilor de plastic în natură, colectându-le de la afaceri locale sau comunitate.
„Plasticul post-consum îl colectăm de la persoane fizice și de la câteva afaceri locale”, explică Cristina Tocari, fondatoare Recycline. „Încercăm constant să discutăm despre colectare, aruncare separată, uz limitat al plasticului de unică folosință. Lumea se interesează cum ne poate ajuta, unde poate aduce plasticul.” Singurele condiții pe care le impun oamenilor sunt să aducă plastic de tipul 2 sau 5, curat și fără etichete.
După colectare, plasticul este sortat, mărunțit, apoi refolosit. Bijuteriile au fost primul produs din plastic prelucrat și ale căror creare i-a fascinat din prima. Totuși, intenționează să diversifice gama de produse și să se lanseze pe mai multe piețe europene. Succesul pe care-l au cerceii și colierele din plastic reciclat îi fac încrezători că afacerea are viitor și în afară.
„Oamenii devin mai conștienți de alegerile pe care le fac, iar industria e în continuă creștere. Asta mă face să cred în proiect, în concept și să-l poziționez ca pe ceva sustenabil”, conchide Cristina.
„Oricine poate avea o activitate socială sau de impact”
Pentru a avea o misiune socială sau un model etic de business, nu e bătut în cuie că trebuie să obții statutul de întreprindere socială. „În Moldova există mai mulți actori care pot face antreprenoriat social. Primele sunt ONG. În țară avem peste 50 de organizații în care una din direcțiile de activitate este antreprenoriatul social”, explică Aina. A doua categorie sunt afacerile sociale propriu-zise, clasice sau de inserție, cum este EduJoc. Avem 11 asemenea întreprinderi în țară, iar altele șapte așteaptă aprobare de la Comisia Națională (martie 2023, n.red).
Citește și ce ar trebui să facă afacerile sociale ca să fie atractive pentru investitori
Mai există și afaceri de impact, cum este Recycline. Ele nu reinvestesc 90% din profit în activitate, ci îl utilizează la discreție. Aina Idrisova crede că ele pot fi incluse în aceeași categorie datorită misiunii și valorilor pe care le au, chiar dacă nu au statutul de afacere socială.
„Oricine își dorește un business mai etic poate alege acest domeniu și beneficia de suport grație activității pe care o are. O afacere socială nu dăunează mediului înconjurător, iar în mod ideal creează îmbunătățiri. Înăuntrul afacerii există relații de muncă mai etice, orizontale, de la egal la egal”, punctează ea. O afacere cu o astfel de misiune are prioritate la tenderele guvernamentale și beneficiază de multă susținere de la fundațiile sau donatorii externi.
Și Victoria de la EduJoc crede că afacerile sociale au parte de mai multă susținere, inclusiv din partea consumatorilor. Ei devin tot mai responsabili și aleg producția locală și afacerile care investesc în inițiative caritabile.
Dacă vrei să afli mai multe despre afacerile sociale sau îți dorești să lansezi chiar tu un business sustenabil, participă la primul summit din Moldova, dedicat afacerilor de impact.
Mai multe detalii despre eveniment și cum participa vezi AICI.
