Antreprenori, membri a diverse organizații și investitori din Republica Moldova și nu doar, au luat micul dejun împreună și au discutat despre potențialul pe care-l poate avea antreprenoriatul social la noi în țară. Iar pentru asta el ar trebui să dezvolte elementele care nu trebuie să lipsească într-o afacere – cercetarea pieței, poziționarea produsului, planul de dezvoltare și multe altele.
Discuțiile au avut loc în cadrul evenimentului „Impact for Breakfast. Angel Investment vs. Impact investment”, de EcoVisio în parteneriat cu Business Angels Moldova. Formatul de întâlniri „Impact for Breakfast” adună la un loc oameni activi, investitori și antreprenori sociali interesați în dezvoltarea rețelei. Aceștia fac networking și petrec micul dejun împreună, discutând și împărtășind experiențele, ideile și sugestiile. „Scopul evenimentului a fost să informăm cât mai multe persoane despre antreprenoriatul social și investiții de impact, dar și să le schimbăm percepția față de acesta. Antreprenoriatul social nu este despre caritate – este despre business, dar care vine să rezolve unele probleme sociale” spune Aina Idrisova, coordonatoarea proiectul Collaborate for Impact, în cadrul căruia a fost organizat evenimentul.
Ce sunt investițiile sociale?
Spre deosebire de investițiile clasice, cele cu impact social susțin organizațiile și afacerile orientate spre nevoile populației sau de mediu.
„Investițiile sociale sunt o tendință în creștere la nivel internațional. E vorba despre sute de miliarde USD puși în circuit. Investițiile de impact sunt văzute ca una dintre modalitățile de a aborda provocările globale pe care le avem acum – sărăcia, foametea, accesul la educație și la sănătate, schimbări climatice”, spune Ewa Konczal, manageră de program Collaborate for Impact, EVPA, Central & Eastern Europe. EVPA este o comunitatea a investitorilor de impact care, în cei 18 ani de activitate, a reușit să unească antreprenori sociali și investitori din mai multe părți ale lumii.
În cadrul evenimentului,a prezentat mai multe exemple de proiecte sociale, care au reușit să crească în afaceri de impact. Unul dintre ele este Discovering Hands, proiectul creat de un medic ginecolog din Germania, care antrenează femeile nevăzătoare pentru a depista cancerul mamar. Proiectul folosește sensibilitatea tactilă mare pe care o dezvoltă persoanele nevăzătoare, pentru a depista cancerul mamar la stadiile incipiente. Astfel, este generat un impact social dublu: locuri de muncă pentru persoanele nevăzătoare, dar și prevenirea celui mai frecvent tip de cancer la femei.
Un investitor de impact investește în organizații și întreprinderi sociale. Această investiție se face prin intermediul unui fond și este numită Tailored Financing. Acest tip de investiție este oferit în conformitate cu necesitățile reale ale întreprinderii sau organizației sociale. De asemenea, investiția vine la pachet cu mentorat sau coaching oferit de investitor pentru dezvoltarea afacerii. Pentru a atrage investiții, antreprenorii sociali trebuie să aibă un sistem de măsurare a impactului. Investițiile de impact pot fi nerambursabile financiar, în schimb, investitorul poate fi implicat direct în crearea impactului social sau de mediu. Într-un alt scenariu, organizația sau întreprinderea socială rambursează complet sau parțial investiția în fondul gestionat de investitor, banii, la rândul lor, fiind utilizați pentru alte investiții de impact. Avantajul investițiilor de impact îl reprezintă procentul mai mic la rambursarea capitalului, în comparație cu investițiile clasice.
Investițiile au un rol esențial în dezvoltarea afacerilor sociale și le oferă posibilitatea să-și crească impactul. Pe de altă parte, acestea au și puterea să schimbe percepția organizațiilor despre managementul echipei, gestionarea banilor și planul de dezvoltare. „Întreaga abordare a investițiilor sociale este de a învăța organizațiile și antreprenorii cum să dezvolte, mai degrabă, o afacere sustenabilă, decât să se bazeze pe granturi de la un proiect la altul”, spune Ewa Konczal.
Cum atragi investiții într-un proiect social?
Antreprenoriatul social a fost introdus în legislația Republicii Moldova abia în 2017, iar antreprenorii locali încă descoperă această direcție. În același timp, afacerile sociale încă învață să dezvolte componenta antreprenorială. Primul pas, conform Ainei Idrisova, coordonatoarea proiectului Collaborate for Impact, este să caute metode de a-și diversifica sursele de venit, să atragă investiții, dezvoltând o afacere competitivă, cu potențialul de a aduce profit. „În mare parte, organizațiile și întreprinderile sociale de la noi se bazează pe surse nerambursabile. Noi vrem să schimbăm puțin paradigma. Cu un pic mai mult efort, aceste organizații pot reuși să-și „vândă” ideile personelor care gândesc din perspectiva businessului, ajungând să obțină finanțare, în schimbul unor beneficii”, spune Aina Idrisova.
Un exemplu demn de urmat, menționat în cadrul „Impact for Breakfast. Angel Investment vs. Impact investment” este România. În acest an, Fundația „Alături de Voi” (ADV) a înființat prima instituție financiară non-bancară de creditare pentru întreprinderi sociale din țară. „În cinci luni, am reușit să aducem la aceeași masă 170 de investitori, în mare parte antreprenori sociali. Am strâns un capital inițial de 245 de mii de euro, cu care vom începe să facem creditare pentru întreprinderile sociale”, spune Angela Achiței, președinta consiliului de directori ADV România. Instituția, întreprindere socială și ea, este în proces de înregistrare la Banca Națională, urmând ca în toamnă să aloce primele credite și să inițieze o altă rundă de atragere a investitorilor.
„Oamenii cumpără produsele sau serviciile unei întreprinderi sociale nu pentru că au impact social, ci pentru că au nevoie, în primul rând, de produsul și serviciul respectiv. Astfel, ele trebuie să fie competitive”, spune Angela Achiței. Pentru a atrage investiții, aceasta recomandă crearea unei viziuni asupra produsului, care să convingă investitorul de beneficiile pe care le va obține susținând această afacere. „Investind într-o afacere socială, câștigăm mult mai mult decât dacă am ajuta o persoană care are nevoie de susținere. Aceste afaceri creează mecanisme pentru a ajuta mai multe categorii de persoane și răspund nevoilor societății”, adaugă Angela Achiței.
Ce caută investitorii?
„Principalul factor care motivează investitorii este rentabilitatea proiectului sau afacerii. Dacă aceasta are o dinamică, generează profit, cheltuielile sunt mai mici decât veniturile, te simți mai asigurat, iar riscurile scad foarte repede”, susține Vladimir Balaban, cofondator Comsales Grup și Angel Investor în Moldova. O afacere atractivă pentru investitori, spune acesta, pune accentul pe planul de afacere durabil, rentabilitate, dar și pe consolidarea unui sistem care să-i permită să mențină acest rezultat.
Un Angel Investor este o persoană care dispune de un capital de bani și care oferă sprijin financiar start-up-urilor sau micilor antreprenori, în schimbul unei cote părți din afacere sau a unui procent de venit. Investitorii de acest gen pot face o investiție unică sau furniza capital continuu pe parcursul etapelor incipiente ale afacerii.
Olga Melniciuc, directoare investiții.md și co-fondatoare Business Angels Moldova, susține că un alt factor important pentru investitori este echipa care stă în spatele proiectului. Contează și tendințele pieței și dacă există cerere pentru această idee de afacere, dar și potențialul său de creștere. „Trebuie să poți să vorbești în cifre cu investitorii și să prezinți strategia de dezvoltare. Investitorii caută rambursarea investiției. Impactul social este perceput ca o valoare adăugată la businessul care poate aduce profit”, spune Olga.
Ea susține că ONG-urile, dar și alte structuri de la noi din țară ale căror principală sursă de venit sunt granturile, trebuie să gândească asemenea unei afaceri. „Un business răspunde la întrebarea: ce valoare adăugată poate el aduce clientului? În abordarea cu care ne-am obișnuit, dacă ONG-ul este un consumator de granturi, clientul este cel care plătește, adică donatorul. Sfatul meu este ca această paradigmă să fie schimbată”, afirmă Olga Melniciuc. Ea spune că organizațiile ar trebui să perceapă drept clienți persoanele cărora li se adresează și să găsească alte surse care ar putea genera venit. „Un ONG trebuie să-și facă o strategie de sustenabilitate financiară, iar în această strategie trebuie să fie și alte surse de venit decât cele pe care le poate obține de la donatori”, adaugă Olga.
