Foișoare, murale, cinema în aer liber și multe idei: cum schimbă tinerii locurile în care trăiesc

 Într-un cartier îndepărtat din Cahul, pe un teren obișnuit, pentru câteva ore, este montat un ecran, apar scaune, iar oamenii se adună.   Locul, pe lângă care locatarii zonei trec zi de zi capătă o altă funcție: devine un cinematograf. 

În alte cinci comunități, transformarea a prins alte forme. În Cigîrleni, r-l Ialoveni, un teren verde a primit un foișor. La Iargara, un spațiu neutilizat a fost transformat într-un loc de recreere, la Glodeni a apărut mobilier urban, la Bălți – un campus verde, iar în Chișinău – o galerie urbană. 

În spatele acestor schimbări sunt 15 tineri care au participat la cea de-a doua ediție a Școlii de Urbanism Comunitar. Între mai și septembrie 2026, aceștia au identificat probleme din localitățile lor, au căutat soluții și au transformat ideile în proiecte concrete. 

Școala de Urbanism Comunitar II: idei care transformă comunitățile 

Uneori, lucrurile care fac o comunitate mai frumoasă nu sunt atât de complicate. E nevoie de oameni cărora le pasă și de cineva care să le dea curaj să înceapă. Asta și-a propus cea de-a doua ediție a Școlii de Urbanism Comunitar: să le arate tinerilor că pot începe chiar ei, cu o idee și cu oamenii din jur. Anul acesta, 103 persoane au aplicat la Școala de Urbanism Comunitar II, 54 de participanți au participat la cele trei sesiuni de instruire online, iar 15 tineri au continuat experiența în cadrul programului. Organizați în opt echipe, aceștia mai întâi, au discutat cu oamenii și au căutat să înțeleagă de ce au nevoie localitățile lor. Apoi, au învățat cum să-și organizeze ideile, cum să lucreze împreună și cum să le transforme în proiecte concrete. 

Un moment important al programului a fost Tabăra de Vară de la Ghidighici, desfășurată în perioada 6–11 iulie, unde au lucrat alături de mentore, experte și activiste pentru a-și dezvolta proiectele. Apoi, cele 8 echipe, cu sprijinul echipei A.O. „Laolaltă” și al mentorelor, au trecut de la planuri la fapte, cu sprijin financiar prin mini-granturi de până la 16.000 MDL și îndrumare pe tot parcursul implementării. În lunile următoare, ideile au devenit spații și activități concrete: foișoare, zone de recreere, mobilier urban, proiecții de film în aer liber, ateliere de graffiti sau picturi murale.  

În Cahul, cinemaul a ajuns mai aproape de casă 

Dilear Frolov (24 ani) și Nadejda Murja (21 ani) iubesc Cahulul pentru atmosfera sa liniștită, zonele verzi și ritmul de viață mai domol. Totuși, au observat că locuitorii cartierelor mai îndepărtate nu aveau întotdeauna la îndemână activități recreative și trebuiau adesea să se deplaseze până în centrul orașului pentru a participa la ele. 

Așa a apărut proiectul „Activitatea vine la tine”, prin care cele doi tineri și-au propus să organizeze seri de film chiar în cartierele în care locuiesc oamenii. „Ne-am propus să creăm seri în care oamenii să poată ieși din casă, să se întâlnească, să se relaxeze și să petreacă timp împreună în cartierele lor, fără să fie nevoie să ajungă în centrul orașului”, povestesc ei.  

Pentru ca ideea să devină realitate, au achiziționat două corturi de protecție și o stație electrică portabilă, iar echipamentul de proiecție l-au împrumutat de la Centrul Municipal de Tineret. Apoi au pornit cu filmele prin cartierele orașului. Au urmat patru seri de cinema în aer liber, cu filme precum „Monsters, Inc.”, „Lilo & Stitch”, „Cars” și „Moana 2”.  

În funcție de cartier, la proiecții au venit aproximativ 100–200 de persoane. Copiii au urmărit filmele alături de părinți, tinerii s-au întâlnit cu prietenii, iar persoanele în vârstă au putut participa și ele la o activitate organizată în apropiere. 

Dincolo de filme, fiecare întâlnire a însemnat și implicarea echipei și a voluntarilor, care au amenajat spațiul, au montat ecranul, au împărțit gustări și au avut grijă ca să creeze o atmosferă în care fiecare să se simtă binevenit. 

Pentru Dilear și Nadejda, experiența a arătat că nu este nevoie de evenimente mari sau complicate pentru a aduce oamenii împreună. 

„Cel mai important lucru pe care l-am învățat este că nu este nevoie de o activitate complicată pentru a aduce oamenii împreună. O seară de film, organizată aproape de casă, a fost suficientă pentru a crea zâmbete, conversații și momente petrecute împreună”, spun ele. 

În Cigîrleni, un teren verde a primit un foișor 

La aproximativ 40 de kilometri de Chișinău, în satul Cigîrleni, raionul Ialoveni, unde viața oamenilor se desfășoară în ritmul muncii și al activităților de zi cu zi, două tinere și-au propus să transforme în realitate visul de a crea un spațiu simplu, în care copiii, tinerii și adulții să poată sta împreună, fără să fie nevoiți să-și găsească fiecare un alt loc pentru timpul liber. 

Așa a prins contur proiectul „Zona Eco-Friendly”, inițiat de Elena Fliurța (18 ani) și Eleonora Caldarov (17 ani), care au amenajat un foișor pe un teren verde din localitate, unde oamenii să se poată întâlni și să petreacă timpul împreună. La început, Elena și Eleonora își propuseseră să instaleze doar o masă și câteva scaune, însă, pe parcurs, ideea a crescut, iar în locul planului inițial a apărut un foișor cu acoperiș și bază din beton. 

„Această reușită a fost posibilă datorită sprijinului considerabil venit din partea familiei mele, care s-a implicat direct în lucrările practice de construcție, dar și financiar”, povestește Elena. 

Sprijinul și îndrumarea mentorelor le-au ajutat pe tinere să depășească dificultățile întâmpinate pe parcurs. 

Astăzi, foișorul oferă copiilor, tinerilor și persoanelor în vârstă posibilitatea un loc în care să se întâlnească, să discute și să petreacă timpul liber împreună. 

Pentru cele două tinere, rezultatul nu înseamnă doar o construcție nouă. „Pentru noi, acest proiect înseamnă mai mult decât o simplă amenajare: este un spațiu care aduce oamenii împreună și contribuie la o comunitate mai unită”, spun tinerele. 

Un loc mic, o conexiune mare în inima orașului Glodeni 

În Glodeni, orașul în care viața comunității se desfășoară în propriul ritm, parcul central rămâne unul dintre locurile în care oamenii se pot plimba, întâlni și bucura de timpul petrecut în aer liber. Totuși, pentru doi tineri din oraș, Nicoleta Reaboi și Vlad Monolachi, ambii în vârstă de 18 ani, zona a devenit punctul de plecare al unei inițiative, deoarece, deși este frecventată de mulți oameni, până acum nu exista un loc amenajat unde aceștia să poată sta, socializa sau petrece timp în aer liber. 

 Pornind de la dorința de a schimba lucrurile, Nicoleta și Vlad au realizat, prin intermediul Școlii de Urbanism Comunitar, proiectul „La un colț de natură”. Cei doi și-au propus ca spațiul să fie cât mai aproape de natură și să le ofere, în special tinerilor, ocazia de a lua o pauză de la agitația și rutina zilnică. 

Tinerii spun că forma de colț a amenajării a fost aleasă pentru a-i apropia pe oameni și pentru a crea o atmosferă prietenoasă, în care conversațiile și momentele petrecute împreună să vină firesc. 

Procesul a avut provocările sale, însă proiectul a prins viață datorită muncii în echipă, implicării active a voluntarilor din Consiliul Raional al Tinerilor Glodeni și sprijinului oferit de Primăria orașului Glodeni. 

Într-un alt colț de Glodeni: O masă, câteva bănci și o comunitate mai aproape 

Dacă proiectul „La un colț de natură” a pornit de la ideea de a crea un loc de relaxare și socializare în parcul central, o altă inițiativă din Glodeni a pornit de la o nevoie asemănătoare: crearea unui spațiu de întâlnire și socializare în zona din fața Centrului de Tineret și a Stadionului Central. 

Acolo se adunau frecvent tineri, copii și părinți, dar lipsea un element simplu, dar important – un loc unde aceștia să se poată așeza și să stea de vorbă. Observând această situație Ana Ștefanschi (24 ani), alături de voluntarii Centrului de Tineret, a inițiat proiectul „Spațiu pentru comunitate”, prin care și-a propus să transforme zona într-un loc mai primitor. 

Pentru a da viață ideii, echipa a instalat mobilier urban – o masă și bănci din beton, care pot găzdui confortabil între 8 și 10 persoane. Amenajarea a presupus mai multe etape de lucru, de la consultarea comunității și identificarea partenerilor până la pregătirea terenului și curățarea zonei. 

Ana recunoaște că a învățat din mers cât de mult contează o planificare bună, comunicarea transparentă și lucrul în echipă. Implementarea nu a fost lipsită de dificultăți. Bugetul, logistica și coordonarea au reprezentat provocări, însă sprijinul partenerilor și implicarea voluntarilor au ajutat echipa să ducă proiectul la bun sfârșit. 

„Nu este doar un colț cu mese și bănci, ci un spațiu viu care găzduiește deja jocuri, ateliere, sesiuni de educație nonformală și, cel mai important, conectează oameni de toate vârstele”, spune Ana. 

Cinci buturugi, cărămizi și o idee care a prins viață la Chișinău 

În Chișinău, orașul în care spațiile publice devin tot mai importante pentru viața comunității, Ecaterina Bețișor (20 ani) și Iacob Popovici (19 ani) și-au propus să transforme o zonă verde din sectorul Buiucani într-un loc în care oamenii să se întâlnească și să petreacă timp împreună. Așa a apărut „Galeria Urbană”, un proiect inspirat de conceptul de „spații terțe” – locuri din afara casei și a serviciului, în care oamenii pot socializa și se pot simți parte dintr-o comunitate.  

Proiectul a îmbinat amenajarea unui spațiu verde, folosit frecvent de localnici pentru odihnă, cu o campanie de conștientizare privind importanța acestor locuri în capitală. 

Pentru amenajarea zonei, echipa a folosit resurse simple și ingenioase: cinci buturugi, cărămizi și pietriș pentru a crea un spațiu sigur pentru  focul de tabără, precum și o prelată și stegulețe colorate pentru umbră și decor. Procesul a fost unul cu adevărat participativ: prin clăci comunitare amenajarea a devenit și o ocazie de a lega noi relații și de a consolida spiritul comunitar. 

În paralel, Ecaterina și Iacob au desfășurat, între iulie și septembrie, o campanie de informare prin artă stradală și postere distribuite prin oraș. Inițiativa a adunat în jurul proiectului o mică comunitate pe Telegram. 

Unul dintre momentele speciale ale proiectului a fost atelierul de șabloane pentru artă stradală, cu tematică urbanistică queer, organizat la Queer Cafe. Participanții au explorat prin artă problema lipsei spațiilor sigure pentru comunitatea LGBTQ+ din Chișinău și au descoperit cum creativitatea poate deveni o formă de exprimare și activism. Pentru unii dintre ei, atelierul a devenit o sursă de inspirație pentru a continua să creeze și după încheierea activității. 

Pentru Ecaterina și Iacob, însă, „Galeria Urbană” nu se oprește odată cu absolvirea celei de-a doua ediții a Școlii de Urbanism Comunitar. Cei doi își propun să ducă inițiativa mai departe și să contribuie, prin ideile și acțiunile lor, la transformarea spațiilor publice într-un mediu mai divers pentru toți locuitorii Chișinăului. 

13 copaci și un loc pentru toți: povestea unui parc din Iargara 

Timp de mai bine de 10 ani, în orașul Iargara a lipsit un spațiu verde amenajat în care oamenii să se poată odihni și să petreacă timp împreună. Copiii se jucau adesea în locuri neamenajate sau în apropierea drumului, iar părinții și vârstnicii nu aveau un loc al lor, unde să se adune și să stea de vorbă.  

Dorind să schimbe această situație, Anastasia Moșoglov și Jasmin Bulgaru, ambele în vârstă de 17 ani, au pornit proiectul „13 și _____. Spațiu ReCreativ”. Cifra 13 nu a fost aleasă întâmplător, pentru că în parc sunt exact 13 copaci. 

Cu sprijinul autorităților locale, al mentorei și al unei echipe de peste 20 de voluntari, printre care tineri și părinți, ideea a început să prindă viață. Echipa a curățat terenul, a instalat bănci și o cutie cu nisip pentru copii, iar un perete lung de 20 de metri a fost transformat prin culoare și creativitate. Pe el a fost pictat un soare în culorile curcubeului, care dă acum un aspect vesel întregului spațiu.  

Amenajarea parcului a devenit o activitate la care au contribuit oameni de vârste diferite, fiecare punând câte ceva din timpul și energia sa. 

Astăzi, spațiul recreativ din Iargara le oferă copiilor un loc unde să se joace în siguranță, adulților un motiv să iasă la plimbare, iar vârstnicilor ocazia de a se întâlni și de a sta la povești. „Proiectul a demonstrat că, prin muncă comună și implicare civică, un teren gol poate deveni inima comunității noastre”, spun tinerele. 

Un mural, mai mulți oameni și o curte care prinde viață la Moldova Film 

În curtea Moldova Film, din cartierul Telecentru al Chișinăului, un perete a devenit punctul de plecare pentru o schimbare mai mare. Prin proiectul „Chill & Create”, Andreea Cojocari (21 ani) și Rafaela Malic (25 ani) și-au propus să transforme curtea într-un loc mai primitor, în care oamenii să socializeze și să se simtă parte dintr-o comunitate. 

Ideea a apărut în luna iunie, când mai multe organizații ale societății civile și colective artistice s-au mutat la Moldova Film, după ce au fost nevoite să părăsească vechea locație de la Casa Zemstvei. Fiind deja parte din această comunitate, Andreea și Rafaela au vrut să se implice și să contribuie la amenajarea noului spațiu. Pentru început, au discutat cu oamenii și au cercetat zona, ca să înțeleagă de ce aveau nevoie cei care urmau să-și desfășoare activitatea acolo. 

Au descoperit că lipseau indicatoarele care să-i ajute pe vizitatori să se orienteze și că fațada clădirii nu reflecta diversitatea activităților artistice găzduite de Moldova Film. În plus, curtea nu avea un loc amenajat unde rezidenții, vizitatorii și vecinii din cartier să se poată opri, să stea de vorbă sau să petreacă timp împreună. 

Pentru a schimba acest lucru, echipa a organizat un atelier comunitar de pictare a unui mural pe unul dintre pereții exteriori ai complexului. La activitate au participat rezidenți ai Moldova Film, inclusiv membri ai comunității Queer Cafe, artiști independenți și locuitori ai cartierului. Lucrând împreună, aceștia au adus culoare peretelui și au contribuit la crearea unei fațade mai ușor de recunoscut, care reflectă mai bine spiritul artistic al locului. 

Prin această inițiativă, curtea Moldova Film a început să devină un spațiu mai primitor, în care arta îi aduce pe oameni împreună și încurajează socializarea și exprimarea liberă. 

Campus verde pentru TINEri – inițiativa care a prins rădăcini la Bălți 

În apropierea Colegiului de Medicină din Bălți, o zonă care până nu demult era nevalorificată, a devenit un spațiu dedicat tinerilor, întâlnirilor și activităților în aer liber. Ideea a venit de la Sebastian și Ilinca Ureche, ambii în vârstă de 17 ani, care și-au dorit să transforme locul într-un spațiu verde, sigur și primitor, unde elevii, studenții și ceilalți tineri din comunitate să se poată relaxa, socializa și învăța unii de la alții. 

Proiectul „Campus verde și accesibil pentru TINErii din Bălți” a prins contur în urma întâlnirilor grupului de inițiativă.  

Cunoștințele despre organizarea comunitară și fundraising, acumulate în tabără, le-au oferit celor doi un punct de plecare și a transformat ideea într-un proiect concret. Drumul nu a fost lipsit de provocări: organizarea, coordonarea și gestionarea resurselor le-au pus la încercare capacitatea de a lucra în echipă, dar i-au ajutat să învețe să comunice mai eficient, să-și împartă responsabilitățile și să găsească soluții atunci când lucrurile nu mergeau conform planului. 

Cu ajutorul voluntarilor, echipa a procurat și a transportat materialele necesare, apoi a trecut la amenajarea terenului. A fost instalat un foișor dotat cu masă și scaune, iar pentru a aduce mai multă verdeață în zonă au fost plantați copaci, în parteneriat cu Green House. Astfel, un spațiu care nu era valorificat a început să capete o nouă înfățișare și să ofere tinerilor un loc al lor, în care să se întâlnească și să petreacă timpul altfel decât între pereții sălilor de studiu. 

„Noul spațiu a prins rapid viață. Am organizat discuții libere, ședințe ale Consiliului Elevilor și seri interactive cu jocuri de societate precum Dixit sau Mafia”, povestesc tinerii.  În total, activitățile au implicat aproximativ 200 de tineri, iar mesajul proiectului a ajuns la peste 500 de persoane din localitate. 

Ce rămâne după cele cinci luni 

Pentru participanți, Școala de Urbanism Comunitar, ediția a II-a, a fost o ocazie de a învăța cum să transforme o idee într-un proiect concret. Au învățat să planifice, să gestioneze resurse și să lucreze cu oamenii din jurul lor. Iar comunitățile au primit spații și activități de care se pot bucura și după încheierea programului. Cele opt proiecte implementate în șase localități deși sunt diferite, au pornit de la nevoi reale și au fost realizate cu implicarea celor care și-au dorit o schimbare în comunitatea lor. 

Școala de Urbanism Comunitar II a fost implementată de A.O. „Laolaltă”, cu sprijinul Elveției și al Suediei, prin intermediul Fundației Est-Europene.