Schimbarea în societate pornește de la oameni și comunități care nu rămân indiferente în fața problemelor și caută soluții prin implicare comună. Dar cum creăm spații sigure pentru ca aceste comunități să acționeze atunci când la mijloc sunt prea multe impedimente?
În această cheie a pornit panelul IV de discuții „Arhitectura apartenenței: cum construim spații în care toate fetele și femeile își iau locul?” din cadrul Conferinței Internaționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, desfășurată la Chișinău în perioada 29-30 octombrie.
Panelul a adunat cinci femei a căror experiență a fost valorificată prin prisma schimbărilor în propriile comunități, pornind de la diferite nevoi.
Revenire civică
Natalia Saar a revenit acasă în urmă cu patru ani, după 36 de ani de trai în Estonia. Odată stabilită aici, a simțit nevoia să contribuie activ în localitatea natală, orașul Căușeni.
„M-am simțit singură și dezorientată timp de trei luni, până când, într-o bună zi, am deschis telefonul și am văzut o emisiune la televiziunea locală, unde se vorbea despre o doamnă care propunea lecții de yoga pentru femeile refugiate și cele din oraș. Îndată am luat numărul care era atașat și a doua zi am fost la lecția de yoga. Bucuria mea nu avea margini. Așa am cunoscut 20 de femei”, povestește femeia despre începuturile acasă.
Un impediment îl constituia proasta comunicare a autorităților. De cele mai multe ori localnicii erau cei care îi povesteau despre realitățile din Căușeni, ea fiind suficient de atentă și deschisă să țină cont de ele.
Astfel, printre activitățile în care s-a implicat se numără voluntariatul la un azil local de animale, participarea, în calitate de membră CEC, la mai multe scrutine electorale și, de curând, a acceptat propunerea de a fi membră a unei Comisii de Revitalizare Urbană a orașului Căușeni.
„Dacă înainte căutam eu aceste evenimente și activități, acum eu sunt cea invitată să mă alătur”, subliniază Natalia.
Violența domestică nu este o problemă privată
„Ceea ce se întâmplă în familie, trebuie să rămână în familie”, de la chestionarea acestei mentalități colective a pornit drumul Mariei Pascal atunci când și-a început activitatea de coordonatoare locală a programului StoP în Logănești.
StoP este un program de prevenire și combatere a violenței, implementat timp de un an în localitățile Edineț, Logănești, Bahmut și Chirsova, de către Coaliția Națională „Viața fără Violență”. Scopul programului constă în activități de conștientizare a violenței pe bază de gen și de instruire comunitară în situații de prevenire și sprijin.
„Noi încercăm să schimbăm anume această gândirea și să responsabilizăm comunitatea, astfel încât să înțeleagă că problema nu este a unei femei sau a unei familii. Este problema care ne privește pe fiecare în parte”, susține Maria.
Schimbarea atitudinii colective față de violența împotriva femeilor, povestește coordonatoarea, se realizează pe etape și întotdeauna cu sprijinul mai multor actori din comunitate.
- Identificarea liderilor locali în care oamenii au încredere
„Pentru că odată ce liderii se opun ca tu să deschizi subiectul, este mult mai dificil. Dar nu imposibil.”
- Interacțiunea cu vecinii pentru a afla din interiorul comunității care sunt opiniile și convingerile despre violența domestică
„Am găsit un grup de tineri cu care am discutat pentru că mă gândeam că, așa cum eu sunt o voce pentru părinții mei și pot să le schimb opinia despre anumite situații, la fel și tinerii din localitate pot să discute cu părinții sau rudele lor.”
- Participarea activă la evenimentele localității cu materiale informative
„Despre ce înseamnă violența și tipurile de violență, pentru că pentru mulți violența înseamnă doar să dai o palmă sau să rămână o vânătaie, dar nu știu că este și psihologică.”
- Organizarea evenimentelor separate pe cauzele susținute
„Apoi am făcut o activitate în care am întrunit toți acești oameni cu care am discutat separat, (…) și am abordat mai pe larg ce face programul Stop și cum noi, ca comunitate, putem să intervenim și nu lăsăm ca violența domestică să fie o problemă privată.”
„Suntem mult mai informate”
Despre importanța liderilor locali a vorbit și Maria-Crenguța Ciuciulescu, coordonatoarea grupului de inițiativă locală „Femeile schimbă destine”, din România.
Inițial ca participantă la activitățile organizate de Centrul FILIA, Crenguța a descoperit și o oportunitate de a fi tocmai ea cea care să adune la un loc femeile din propria localitate. Așa a început în 2021 un proces de organizare comunitară în Gura Pravăț, un sat din județul Argeș, care continuă până astăzi.
„Am considerat că pot să le adun, să știm mai multe despre satul nostru, despre noi ca femei și să nu mai fim supuse.”
Crenguța mai spune că autoritățile nu au manifestat deschidere la început pentru inițiativele locale, însă solidaritatea membrelor a fost atât de puternică încât a reușit să deschidă multe uși.
„Acum chiar avem curajul să vorbim și la medici, și la poliție, și la primărie și oriunde, am mers chiar și în Parlament. (…) Suntem mult mai informate și, indiferent ce ar fi, știm că trebuie să fim alături, că suntem femei și suntem puternice.”
Alături de ele în aceste demersuri a fost Centrul FILIA, organizație feministă și una dintre cele mai vizibile organizații pentru drepturile femeilor din România.
„În momentul în care noi am cunoscut-o prima dată pe Crenguța în localitatea Gura Pravăț și a venit către noi, ne-am dat seama că este una dintre persoanele care are această putere interioară de a ieși și de a mobiliza pe alții să o urmeze”, își amintește Adela Alexandru, manageră programe Egalitate de Gen și organizare comunitară, FILIA, România.
Probleme colective
La Centrul FILIA se întâmplă mai multe activități, printre care organizarea comunitară în mai multe sate marginalizate din România, inclusiv Gura Pravăț.
„Munca aceasta a început în 2014 prin întâlniri regulate cu femei dintr-un anumit sat. Acele întâlniri regulate au dat colegelor mele de la acel moment ideea că e nevoie, mai mult decât să socializăm una cu alta și să aflăm despre lucrurile care ne dor, inclusiv să ne organizăm în așa fel încât, în funcție de problemele care apar și pe care le conștientizăm ca fiind colective, nu numai problema uneia, să și facem ceva.”
Adela Alexandru susține că în ciuda implicării lor în organizarea comunitară, multe soluții pentru comunități țin în continuare de autorități. Acest lucru mobilizează femeile să se documenteze foarte bine pe anumite probleme și să identifice instituțiile responsabile pentru a crea punte de dialog.
„Nu putem să venim cu promisiunea că putem rezolva orice, pentru că nu este așa, dar putem măcar să deschidem subiectul, iar deschizând subiectul, putem măcar să aflăm ce bariere sunt.”
Aportul cetățenilor
Un mod prin care cetățenii pot să susțină cauzele propriei comunități și să coopereze cu autoritățile pentru înfăptuirea lor este participarea la consultările publice. Acest lucru a fost desfășurat în panelul de discuție de către Vlada Ciobanu, expertă în participare civică, Directoare de Program la Centrul de Politici și Reforme (CPR).
„Am început lucrul meu bătând în uși și la comunități, cu un grup de voluntari, o asociație, care a lucrat în municipiul Chișinău pe subiecte foarte complexe de monitorizare.”
Vlada Ciobanu afirmă că multe dintre inițiativele propuse de ea au pornit din experiența de cetățeană. Tocmai de aceea consideră că mecanismul de consultări publice este important – le oferă oamenilor posibilitatea de a cunoaște și înțelege deciziile care le pot influența viața pe termen lung. Totuși, susține că și în cadrul acestuia există bariere de acces de care trebuie să fie mai conștiente atât autoritățile, cât și cetățenii.
- Consultările publice sunt frecventat tratate ca simple formalități și nu sunt luate în serios.
- Impactul inegal al politicilor asupra diferitor grupuri sociale trece adesea neobservat de către autorități, motiv pentru care sunt importante perspectivele oferite de diferite grupuri de inițiativă, laolaltă cu receptivitatea de cealaltă parte. În cazul femeilor, de exemplu, lipsa spațiilor iluminate amplifică senzația de nesiguranță în oraș, afectând chiar și activitățile uzuale cotidiene.
- Accesibilitatea la procesul participativ este redusă. „Când autoritățile spun că nu vin oamenii la consultări, este inclusiv din cauza faptului că este un limbaj foarte complicat, sunt documente foarte complexe și timpul pus la dispoziție este restrâns”. Mai mult decât atât, spune Vlada Ciobanu, femeile sunt mult mai prezente în participarea civică, dar procesul nu este adaptat nevoilor colective, „pe lângă munca casnică neremunerată, munca de activism civic, munca de organizare comunitară, iarăși rămâne pe femeie.”
O soluție propusă de specialistă este ca apropierea autorităților de realitățile cetățenilor să devină o prioritate asumată la nivel central, nu doar local, astfel încât politicile publice să țină cont de impactul diferit pe care îl au asupra diverselor grupuri sociale.
Conferința pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor este organizată anual de Coaliția Națională „Viața fără Violență” și reprezintă una dintre cele mai importante spații de dialog din Republica Moldova dedicate prevenirii violenței împotriva femeilor, promovării egalității de gen și consolidării mișcării feministe.
