Energia de la prânz, soluția pentru seară
De ce Moldova are nevoie de baterii
Republica Moldova se confruntă cu o situație care, în urmă cu zece ani, părea greu de imaginat: are tot mai multă energie verde și nu întotdeauna are unde să o stocheze. Surplusul de energie apare mai ales în timpul zilei și nu coincide cu orele în care consumul este cel mai mare.
Tot mai des, autoritățile spun că sunt necesare baterii de stocare pentru ca energia produsă în timpul zilei să poată fi folosită seara, atunci când consumul ajunge la vârf.
Dar ce reprezintă bateriile de stocare și cum funcționează acestea? Cât de scumpe sunt și cât de necesare sunt pentru sistemul energetic al țării?
Tot mai des, autoritățile spun că sunt necesare baterii de stocare pentru ca energia produsă în timpul zilei să poată fi folosită seara, atunci când consumul ajunge la vârf.
Dar ce reprezintă bateriile de stocare și cum funcționează acestea? Cât de scumpe sunt și cât de necesare sunt pentru sistemul energetic al țării?
De ce avem nevoie de baterii de stocare?
Timp de decenii, Republica Moldova a depins de energia electrică produsă la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), care asigura până la 80% din consumul de energie de pe malul drept al Nistrului. De la 1 ianuarie 2025, importurile de energie electrică de la Cuciurgan au fost oprite complet. Această schimbare a accelerat dezvoltarea sectorului energetic verde și doar în decurs de un an capacitatea instalată din surse regenerabile a crescut cu circa 444 MW, adică aproximativ 69%. În general, în 2026, capacitatea instalată de energie verde a depășit pragul de 1 GW, fiind de aproximativ 13 ori mai mare decât în urmă cu cinci ani. Totuși, creșterea rapidă a energiei verzi a adus și o nouă provocare.
Centrala de la Cuciurgan
Aproximativ 73% din capacitatea instalată din surse regenerabile este reprezentată de centrale fotovoltaice, care produc cea mai mare cantitate de energie ziua. În schimb, consumul de energie electrică atinge, de regulă, două vârfuri zilnice - dimineața și seara. Atunci oamenii pleacă la serviciu sau revin acasă, aprind luminile și folosesc electrocasnicele, încălzirea sau aerul condiționat.
Cu alte cuvinte, avem energie atunci când consumul este mai mic și avem nevoie de ea tocmai atunci când soarele nu mai produce.
Acest fapt a condus la faptul că în anumite ore ale zilei Moldova are un surplus de energie. Energia electrică are o particularitate importantă: ea trebuie produsă și consumată aproape în același timp, ne spune Mircea-Ion Călugăru, director al unei companii care este furnizor independent de energie.
Cu alte cuvinte, avem energie atunci când consumul este mai mic și avem nevoie de ea tocmai atunci când soarele nu mai produce.
Acest fapt a condus la faptul că în anumite ore ale zilei Moldova are un surplus de energie. Energia electrică are o particularitate importantă: ea trebuie produsă și consumată aproape în același timp, ne spune Mircea-Ion Călugăru, director al unei companii care este furnizor independent de energie.
Dacă în rețea ajunge mai multă energie decât este nevoie sau, dimpotrivă, prea puțină, echilibrul sistemului este afectat, ceea ce poate crea probleme pentru funcționarea stabilă a rețelei.
Situația este recunoscută și la nivelul autorităților centrale.
Situația este recunoscută și la nivelul autorităților centrale.
De aceea, țara are nevoie de baterii de stocare care să „păstreze” energia produsă la prânz și să o livreze dimineața și seara, când consumul este cel mai mare, iar soarele nu mai produce electricitate.
Potrivit Ministerului Energiei, Republica Moldova are nevoie de cel puțin 600 MWh de capacități de stocare. În prezent, sunt instalate baterii cu o capacitate totală de aproximativ 150 MWh, adică doar un sfert din necesarul estimat.
Potrivit Ministerului Energiei, Republica Moldova are nevoie de cel puțin 600 MWh de capacități de stocare. În prezent, sunt instalate baterii cu o capacitate totală de aproximativ 150 MWh, adică doar un sfert din necesarul estimat.
Ce reprezintă bateriile de stocare?
„Bateriile reprezintă, în fond, o formă de stocare, un fel de depozit în care poate fi păstrată energia electrică”, explică Mircea-Ion Călugăru.
Acesta face o analogie cu viața de zi cu zi, comparând bateria cu „un beci în care un gospodar își păstrează conservele pregătite pentru iarnă”.
În același mod, bateria permite păstrarea temporară a energiei electrice atunci când aceasta este disponibilă și utilizarea ei ulterior, atunci când este necesară.
Acesta face o analogie cu viața de zi cu zi, comparând bateria cu „un beci în care un gospodar își păstrează conservele pregătite pentru iarnă”.
În același mod, bateria permite păstrarea temporară a energiei electrice atunci când aceasta este disponibilă și utilizarea ei ulterior, atunci când este necesară.
Totodată, Mircea-Ion Călugăru explică că nu există o diferență fundamentală între bateriile de stocare și cele pe care le găsim într-un automobil electric. Tehnologia este, în principiu, aceeași.
„Bateriile de stocare pe care le găsești într-un automobil sunt, în mare parte, aceleași. Puțin diferă, dar fundamental, tehnologic, sunt tot aceleași baterii.”
„Bateriile de stocare pe care le găsești într-un automobil sunt, în mare parte, aceleași. Puțin diferă, dar fundamental, tehnologic, sunt tot aceleași baterii.”
Evident, diferă dimensiunea și modul de integrare. Sistemele industriale au însă componente suplimentare de control și siguranță:
„Au toate elementele de control: tensiunea în baterie, procentul de încărcare a bateriilor, temperatura și alte elemente legate de controlul bateriei”, adaugă el. În prezent există mai multe tipuri de tehnologii de baterii, însă una dintre cele mai utilizate pentru aplicații de rețea este tehnologia LFP (Lithium Iron Phosphate - litiu-fier-fosfat). Această tehnologie este apreciată datorită siguranței, stabilității și duratei de viață relativ ridicate.
De regulă, bateriile de stocare sunt amplasate în apropierea surselor de energie regenerabilă. Acestea trebuie conectate: la o sursă de producere a energiei şi la rețeaua electrică, în punctul unde energia va fi injectată ulterior. „Bateria trebuie să primească energia produsă, să o stocheze și apoi să o poată injecta înapoi în rețea atunci când este necesar”, explică Mircea-Ion Călugăru.
„Au toate elementele de control: tensiunea în baterie, procentul de încărcare a bateriilor, temperatura și alte elemente legate de controlul bateriei”, adaugă el. În prezent există mai multe tipuri de tehnologii de baterii, însă una dintre cele mai utilizate pentru aplicații de rețea este tehnologia LFP (Lithium Iron Phosphate - litiu-fier-fosfat). Această tehnologie este apreciată datorită siguranței, stabilității și duratei de viață relativ ridicate.
De regulă, bateriile de stocare sunt amplasate în apropierea surselor de energie regenerabilă. Acestea trebuie conectate: la o sursă de producere a energiei şi la rețeaua electrică, în punctul unde energia va fi injectată ulterior. „Bateria trebuie să primească energia produsă, să o stocheze și apoi să o poată injecta înapoi în rețea atunci când este necesar”, explică Mircea-Ion Călugăru.
Cât costă bateriile de stocare?
Un sistem de stocare a energiei nu este un produs pe care îl poți cumpăra direct de pe raft, ci un proiect tehnic realizat la comandă. „Nu este ca într-un magazin unde mergi și cumperi o baterie”, spune Mircea-Ion Călugăru.
De regulă, echipamentele sunt fabricate doar după lansarea comenzii. Apoi urmează transportul, procedurile de import și vămuire, precum și instalarea, configurarea și testarea sistemului. „Realist vorbind, de la primirea avizului până la punerea în exploatare a unui proiect, cred că este nevoie de aproximativ șase-șapte luni”, a mai spus acesta.
Costul unui sistem depinde în mare măsură de dimensiunea proiectului. Cu cât capacitatea instalată este mai mare, cu atât dezvoltatorul poate obține prețuri mai bune de la producători, explică expertul. De exemplu, un antreprenor care instalează un sistem de stocare de 50 kWh va plăti, de regulă, mai mult pentru fiecare unitate de energie stocată decât un investitor care dezvoltă un proiect de 1 MWh, 20 MWh, 30 MWh sau 50 MWh.
Potrivit estimărilor din industrie, un sistem de stocare livrat la cheie costă, în cazul proiectelor de dimensiuni mari, între 120.000 și 160.000 de euro pentru fiecare MWh de capacitate instalată, în funcție de configurația tehnică, volumul proiectului și condițiile comerciale.
Mircea-Ion Călugăru mai spune că după instalare urmează etapa de testare și verificare, care durează, de regulă, câteva săptămâni. Odată finalizate testele, sistemul poate fi pus în funcțiune.
De regulă, echipamentele sunt fabricate doar după lansarea comenzii. Apoi urmează transportul, procedurile de import și vămuire, precum și instalarea, configurarea și testarea sistemului. „Realist vorbind, de la primirea avizului până la punerea în exploatare a unui proiect, cred că este nevoie de aproximativ șase-șapte luni”, a mai spus acesta.
Costul unui sistem depinde în mare măsură de dimensiunea proiectului. Cu cât capacitatea instalată este mai mare, cu atât dezvoltatorul poate obține prețuri mai bune de la producători, explică expertul. De exemplu, un antreprenor care instalează un sistem de stocare de 50 kWh va plăti, de regulă, mai mult pentru fiecare unitate de energie stocată decât un investitor care dezvoltă un proiect de 1 MWh, 20 MWh, 30 MWh sau 50 MWh.
Potrivit estimărilor din industrie, un sistem de stocare livrat la cheie costă, în cazul proiectelor de dimensiuni mari, între 120.000 și 160.000 de euro pentru fiecare MWh de capacitate instalată, în funcție de configurația tehnică, volumul proiectului și condițiile comerciale.
Mircea-Ion Călugăru mai spune că după instalare urmează etapa de testare și verificare, care durează, de regulă, câteva săptămâni. Odată finalizate testele, sistemul poate fi pus în funcțiune.
Cum arată un parc fotovoltaic cu baterii de stocare
Un exemplu concret este parcul fotovoltaic din satul Gribova, raionul Drochia, administrat de compania lui Mircea-Ion Călugăru. Pe un teren de aproximativ 20 de hectare, rânduri de panouri fotovoltaice sunt aliniate și orientate spre soare. Privite de după gardul care împrejmuiește parcul, acestea amintesc de băncile ordonate dintr-o sală de clasă.
La marginea parcului se află șase containere albe, din care se aude un zumzet ușor. „Zgomotul îl produce sistemul de răcire, acesta e foarte important”, spune Mircea-Ion Călugăru.
La marginea parcului se află șase containere albe, din care se aude un zumzet ușor. „Zgomotul îl produce sistemul de răcire, acesta e foarte important”, spune Mircea-Ion Călugăru.
El zice că bateriile pot fi instalate și într-o încăpere în care temperatura este menținută constantă. Totuși, deoarece parcurile fotovoltaice sunt amplasate, de regulă, pe terenuri deschise, fără clădiri în apropiere, cea mai utilizată soluție este cea containerizată.
Parcul fotovoltaic are o capacitate instalată de aproximativ 20 MW, iar sistemul de baterii are o capacitate de stocare de aproximativ 30 MWh. „Nu este cel mai mare parc fotovoltaic din Moldova, dar unul dintre cele mai mari”, explică el.
Mircea-Ion spune că planul de dezvoltare al companiei care a investit în acest proiect prevede extinderea sistemului de stocare până la aproximativ 60 MWh.
Parcul fotovoltaic are o capacitate instalată de aproximativ 20 MW, iar sistemul de baterii are o capacitate de stocare de aproximativ 30 MWh. „Nu este cel mai mare parc fotovoltaic din Moldova, dar unul dintre cele mai mari”, explică el.
Mircea-Ion spune că planul de dezvoltare al companiei care a investit în acest proiect prevede extinderea sistemului de stocare până la aproximativ 60 MWh.
Cred că am putea avea nevoie de aproximativ 1.800 MWh
Ministerul Energiei estimează că Republica Moldova are nevoie de cel puțin 600 MWh de capacități de stocare. Mircea Călugăru consideră însă că această cifră ar putea fi insuficientă în raport cu ritmul de dezvoltare a energiei regenerabile.
„În perioadele în care producția depășește consumul timp de patru-cinci ore pe zi, iar prețul energiei ajunge aproape de zero, necesarul de stocare poate fi mult mai mare decât estimarea inițială. Eu cred că am putea avea nevoie de aproximativ 1.800 MWh, poate chiar 2.000 MWh de capacitate de stocare, pentru a evita limitarea producției fotovoltaice.”
Potrivit lui Călugăru, principala provocare rămâne însă infrastructura energetică. El zice că în Moldova nu lipsesc investitorii și nici capitalul. Există interes pentru dezvoltarea de noi proiecte, însă rețeaua națională nu este pregătită pentru volumul de capacități care ar putea fi instalate.
În acest context, Călugăru consideră că dezvoltarea bateriilor de stocare trebuie să fie însoțită de modernizarea rețelelor electrice.
„În perioadele în care producția depășește consumul timp de patru-cinci ore pe zi, iar prețul energiei ajunge aproape de zero, necesarul de stocare poate fi mult mai mare decât estimarea inițială. Eu cred că am putea avea nevoie de aproximativ 1.800 MWh, poate chiar 2.000 MWh de capacitate de stocare, pentru a evita limitarea producției fotovoltaice.”
Potrivit lui Călugăru, principala provocare rămâne însă infrastructura energetică. El zice că în Moldova nu lipsesc investitorii și nici capitalul. Există interes pentru dezvoltarea de noi proiecte, însă rețeaua națională nu este pregătită pentru volumul de capacități care ar putea fi instalate.
În acest context, Călugăru consideră că dezvoltarea bateriilor de stocare trebuie să fie însoțită de modernizarea rețelelor electrice.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Guvernului Italiei, în cadrul programului „Accelerarea unei tranziții energetice echitabile în Republica Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova). Conținutul aparține autorilor și nu reflectă în mod neaparăt viziunea PNUD Moldova și a donatorilor.
Text de: Diana Preașcă
Text de: Diana Preașcă
