De Alexandru Eftode
Partidele naţionaliste şi anti-imigraţie câştigă teren în ce privește simpatia electoratului
Olandezii si-au ales ieri un nou parlament în urma unei campanii dominate de creşterea datoriilor bugetare şi nemulţumirile faţă de imigranţi. Partidele de dreapta din Olanda par să se bucure de simpatia celor mai mulţi alegători. În sondajele de opinie, conduce detaşat Partidul Liberal în frunte cu Mark Rutte, care promite reducerea deficitului bugetar şi înăsprirea măsurilor de control asupra imigraţiei. A sporit şi popularitatea Partidului Libertăţii condus de Geert Wilders, avînd o agendă anti-islamică explicită şi scopul să interzică de tot imigraţia din alte ţări decât cele occidentale.
Partidele de stânga cu o agendă mai puţin agresivă vor pierde probabil alegerile, chiar dacă Partidul Muncii condus de fostul primar al Amsterdamului Job Cohen se află pe locul doi în sondajele de opinie, sporindu-şi numărul de simpatizanţi pe ultima sută de metri înainte de vot. Cohen doreşte să menţină programele sociale ale guvernului şi să uşureze integrarea imigranţilor, nu să-i pedepsească pe cei care nu reuşesc.
Agenţia Reuter observă că partidele naţionaliste şi anti-imigraţie câştigă teren în ţările scandinave tradiţional deschise imigranţilor. Dacă olandezii înclină spre dreapta, ei vor urma exemplul alegătorilor din Marea Britanie, care i-au înlăturat de la putere luna trecută pe Laburişti, și pe cel din Germania şi Franţa, unde alegătorii au votat cu dreapta la recentele alegeri locale şi regionale.
Aproximativ 10 partide olandeze din cele 24 intrate în cursa pentru 150 de locuri ale parlamentului vor trece probabil pragul electoral. Dar pe o scenă politică fragmentată nici unul nu speră să se apropie măcar de baremul de 76 de locuri necesare formării guvernului. După ce secţiile de vot s-au inchise ieri la 9 seara, începe un intens proces de negocieri în urma căruia trei sau patru partide de dreapta vor forma probabil o coaliţie.
Aşa cum nici unul nu este dispus să se alieze deschis cu Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders, cel care a egalat islamul cu nazismul şi a cerut interzicerea coranului, este posibilă şi formarea unui guvern minoritar, sprijinit tacit de partidul anti-islamic.
Alegerile parlamentare au fost convocate după prăbuşirea, în luna martie, a coaliţiei de centru dreapta în frunte cu creştin-democraţii premierului Jan Peter Balkenende care a condus patru guverne în Olana după 2002. Partidul lui Balkenende poate face parte şi din viitoarea coaliţie de guvernare, dar nu va mai fi vioara întâi. Creştin-democraţii vor pierde probabil în jur de 15 din cele 41 de locuri pe care le deţin în parlamentul actual.
Locul lor va fi ocupat cel mai probabil de Partidul Liberal, care a crescut brusc mai ales datorită promisiunii să micşoreze cheltuielile şi să ţină în frâu deficitul bugetar aşteptat să treacă anul acest de 6 la sută din PIB.
