Pornind din China, a cucerit întreg continentul asiatic și european. La noi în țară a ajuns pentru prima dată în anul 1968. S-a cuibărit în livezile din satul Giurgiulești și s-a răspândit cu încredere până în Nordul republicii. Îi plac lăstarii, frunzele, dar în special fructele. Pe cele din urmă, după ce gustă din ele, nu le părăsește chiar dacă fructele sunt încărcate în TIR-uri și trimise la export în depărtatul Smolensk, Omsk, Ekaterinburg etc. Vorbim despre molia orientală (Grapholitha Molesta Busck), despre care auzim când sunt returnate zeci de tone de mere moldovenești din Rusia, pe motiv că acestea nu corespund standardelor rusești.
La sfârșitul lunii octombrie în cele aproape 20 de tone de mere proaspete din R. Moldova, care au fost exportate în regiunea Kursk, a fost iarăși depistată molia orientală. Rosselhoznadzor le-a declarat periculoase și le-a pus în carantină. Astfel, a fost interzisă comercializarea lor pe teritoriul rusesc, iar acestea au fost returnate Moldovei. Potrivit lui Gheorghe Gaberi, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), problema cea mai mare este faptul că fructele sunt încărcate direct din livadă. „Larvele, atunci când stau pe copac, stau la temperatura aerului, temperatură la care ele se simt confortabil. Agenții economici încarcă marfa direct din livadă, după care o trimite la drum. Fructele sunt transportate la o temperatură mai joasă decât cea de afară, respectiv, larvele simt un disconfort și ies la suprafață. Tocmai de aceea și sunt depistate neconformități la punctele fitosanitare rusești”, a explicat Gheorghe Gaberi, pentru realitatea.md.
Mai mult, tot el spune pentru agenția de presă IPN, că „este absolut firesc ca unele fructe să aibă dăunători, or loturile de prune întoarse până acum din Rusia, pe motiv că s-ar fi depistat în ele „molia orientală”, au fost verificate în Republica Moldova, nefiind depistate neconformități”.
„Molia orientală nu este adevăratul motiv pentru care Federația Rusă a reîntors mai multe loturi de mere. Totul este politizat. Producătorii autohtoni exportă fructe și în alte țări, care nu au reîntors produsele noastre. Doar în Federația Rusă această molie orientală este considerată agent de carantină.” (Administratorul Com-Fructifreș, Vitalie Tanache, r. Căușeni)
În același timp, aflăm de la cercetătorul științific și coordonatoarea laboratorului de entomologie, din cadrul Institutului de Zoologie, Asea Timuș, că „molia orientală poate fi o problemă doar în cazul când, într-o țară unde se exportă merele moldovenești, nu este răspândită această specie. Or, în cazul Ucrainei și Rusiei insecta respectivă este doar un pretext de conflict politic”. De altfel, potrivit expertei, doar o analiză la nivel bio-molecular poate demonstra că populația de molie din republică este mai agresivă decât populațiile din țara în care se exportă merele noastre. Aceste analize nu se efectuează din cauza lipsei dotări tehnice, a specialiștilor în domeniu și perioadei lungi de cercetare. Astfel, faptul că Rosselhoznadzor numește molia orientală agent de carantină, este bazat numai pe presupuneri pe baza unor concepții generale.
Molia orientală se găsește inclusiv și în pere, gutui, caise, cireşe, nectarine, nuci, migdal, prune şi alte fructe. Ea poate fi depistată în perioada împerecherii, când zboară în coroana pomilor. În special acestea sunt active după amiază. Astfel, este necesară monitorizarea atentă și continuă a pomilor fructiferi. „Se examinează lăstarii în creştere pentru a verifica larvele din prima generaţie dacă sunt active. Capcanele cu feromoni se folosesc pentru a monitoriza moliile adulte. Capcanele se plasează în livadă înainte de înflorirea pomilor, câte 3-4 per hectar, la 1,5 m deasupra solului”, explică Asea Timuș.
„Unii producători nu au posibilitatea să cumpere soluțiile (pesticidele) necesare pentru combaterea acestei molii. Producătorii economisesc la produsele cu care trebuie de prelucrat copacii, unii nu fac tratamentul necesar, din cauza lipsei de timp sau a ploilor. Alții cumpără produse necalitative, care nu ajută la nimicirea moliei orientale. Preparatele pentru tratament sunt foarte scumpe, un preparat ajunge să coste 360 de dolari.” (Victor Melnic, producător de puieți de mere din Orhei)
Potrivit Biroul Național de Statistică (BNS), deși exportul de mărfuri a scăzut cu aproape 14 la sută timp de un an, cantitatea de legume și fructe exportate a crescut cu 14 la sută. Potrivit ANSA, nu doar autoritățile rusești au depistat nereguli în privința calității produselor moldovenești exportate. Pentru anul 2016, din totalul de 7930 de neconformități depistate de statele UE, aproape 23 la sută au fost atribuite produselor de origine vegetală, cu excepția fructelor și legumelor. De altfel, toate retururile acestor produse au avut la bază depistarea moliei orientale.
Din totalul de 26 de neconformități a RM depistate în Federația Rusă, pentru ultimele 10 luni a anului curent, numai cinci sunt la fructe. Alte motive pentru returnarea produselor exportate sunt cerințele tehnice precum etichetarea necorespunzătoare, schimbul postului de trecere sau originea mărfii.
