Astăzi încep așa-zisele „referendumuri” în Ucraina pentru anexarea la Rusia. Mai exact, forțele pro-ruse vor ca teritoriile ucrainene ocupate Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson să intre în componența Federației Ruse. „Referendumurile” organizate în grabă de forțele pro-ruse ar trebui să se încheie pe 27 septembrie. Fenomenul este văzut de către experți și comunitatea internațională ca un ultimatum impus Ucrainei. Totuși, aceste referendumuri arată că Putin nu poate lua teritoriile prin luptă și încearcă să le ia politic.
La începutul acestei toamne, Ucraina a pornit o ofensivă în Herson și în regiunea Harkiv, ultima revenind aproape în întregime sub controlul Kievului.
Anunțul despre organizarea așa-ziselor referendumuri a urmat imediat după summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai. Acolo, Vladimir Putin a fost acuzat de prim-ministrul indian Narenda Modi că „nu suntem în epoca războiului”. Drept replică, președintele rus a declarat că „face totul ca [acesta] să se încheie cât se poate de repede”, scrie BBC.
„După scenariul Crimeei”
Evenimentele care au urmat ar confirma promisiunea făcută de Putin. Așa-zișii lideri ai regiunilor Donețk și Luhansk au cerut pe 19 septembrie referendumuri imediate pentru recunoașterea regiunii ca subiect al Rusiei. În dimineața următoare au avut loc declarații similare în regiunile Herson și Zaporojie. Concomitent, Duma de Stat a făcut completări urgente la Codul Penal al Federației Ruse. Au fost introduse pedepse pentru:
- jaf,
- predare voluntară,
- refuzul de a lupta,
- alte infracțiuni comise „în perioada de mobilizare sau a legii marțiale; în timp de război”.
Toate aceste modificări au fost făcute fără a fi supuse audierilor publice și fără amendamente la proiectul de lege și vor intra în vigoare chiar în această săptămână.
Redactora-șefă Margarita Symonian, al canalului RT, considerat propagandistul principal al Kremlinului, a scris pe Twitter că referendumurile imediate din aceste teritorii au loc după scenariul Crimeei.
„Și asta este all-in. Astăzi este referendum, mâine este recunoaștere ca parte a Federației Ruse. Poimâine, luptele de pe teritoriul Rusiei devin un război cu drepturi depline între Ucraina și NATO cu Rusia, dezlegând mâinile Rusiei în toate privințele.”
În 2014, În Ucraina, au avut loc proteste masive și Euromaidanul. Acestea au fost cauzate de refuzul președintelui pro-rus de atunci, Viktor Ianukovici, de a semna Acordul de Asociere cu UE. Tot atunci are loc intervenția militară a Rusiei.
Pe 27 februarie 2014, Vladimir Putin, ordonă manevre militare la frontiera cu Ucraina. Rușii ocupă sediul Guvernului și Parlamentul din Simferopol, cemtrul administrativ al regiunii ucrainene Crimeea. La mijlocul lui martie, forțele pro-ruse care ocupaseră Crimeea au organizat un referendum. Locuitorii regiunii au avut două opțiuni: alipirea imediată la Rusia sau mai multă autonomie față de Ucraina.
95,5% din alegători ar fi ales alipirea la Rusia.
Reacția ucrainenilor
Biroul președintelui Ucrainei a calificat anunțul referendumurilor un „șantaj naiv”. „Arată teama de înfrângere și manipulează primitiv. Ucraina va rezolva problema rusă. Amenințarea poate fi eliminată doar cu forța”, a scris pe Telegram șeful biroului președintelui, Andriy Yermak.
„Toate teritoriile Ucrainei recunoscute la nivel internațional vor fi eliberate. Fără referendumuri mai rămâne o mică șansă de soluție diplomatică. După referendumuri – nu”, a declarat secretarul de presă prezidențial Serghei Nikiforov.
Potrivit politologei Tatyana Stanova, decizia de a organiza „referendumuri” este „ultimatumul fără echivoc al Rusiei către Ucraina și Occident”: „Fie Ucraina se retrage, fie un război nuclear”. Experta spune că „anexarea” îi va da dreptul „să folosească arme nucleare pentru a apăra teritoriul rus”. Stanovaya este de părerea că Putin nu vrea să câștige pe câmpul de luptă, ci ar vrea să forțeze Kievul să se predea fără luptă, scrie BBC.
Referendumurile nu pot avea loc în condiții de război
Referendumul este un mecanism al democrației directe, când decizia este luată nu de reprezentanții puterii, ci de cetățeni în mod direct, spun cărțile de specialitate. „Din păcate, noi asistăm la o perversiune. Niște mecanisme democratice cum ar fi referendumurile, alegerile sunt utilizate pentru legitimarea ilegalităților din punct de vedere al dreptului internațional”, spune Angela Colațchi, politologă și conferențiară universitară.
Experta nu se așteaptă ca rezultatele referendumului să fie adevărate. Potrivit ei, din punctul de vedere al rigorilor democratice, referendumurile nu se petrec în situații excepționale precum războiul.
„Expunerea populației nu va fi în condiții de libertate. Oamenii nu sunt liberi. Asupra capetelor lor este arma. Nu e vorba doar de presiune psihologică, ci e o chestiune de viață sau de moarte. Cum o să procedeze o mamă cu doi copii care înțelege că dacă nu va participa, vor exista consecințe foarte serioase?”, explică Angela Colațchi.
La începutul lunii septembrie, Putin a semnat și politica umanitară externă prin care justifica intervenția în străinătate prin „salvarea” vorbitorilor de limbă rusă.
Rezultatele vor fi falsificate
La acest subiect s-a expus și Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank (un think tank este o organizație formată din experți pentru a efectua cercetări în jurul unor politici, probleme sau idei specifice) din Statele Unite care se concentrează pe afacerile militare. Acesta susține că Kremlinul va folosi rezultatele falsificate ale acestor referendumuri pentru a anexa ilegal toate părțile Ucrainei ocupate de ruși. La fel, este probabil să declare părți neocupate ale regiunilor Donețk, Herson și Zaporijia ca fiind și ele parte din Rusia.
Potrivit Institutului, planurile de anexare ale Kremlinului vizează mai degrabă publicul intern, cetățenii ruși. „Probabil că Putin vrea să îmbunătățească capacitățile rusești și în așa fel să cheme poporul rus să se ofere voluntar să apere teritoriul nou rus revendicat.”
Referendumul de peste Nistru
Comunitatea internațională nu recunoaște aceste referendumuri. Inclusiv Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a declarat că Moldova condamnă ferm planul Rusiei de a anexa regiunile ucrainene ocupate prin referendumuri pretinse. „Reafirmăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, se arată într-un tweet.
Moldova strongly condemns Russia’s plan to annex occupied Ukrainian regions through pretend referenda.
We reaffirm support for the sovereignty and territorial integrity of #Ukraine within its internationally recognized borders.
— Nicu Popescu (@nicupopescu) September 21, 2022
Totuși, amintim că așa-zisele autorități transnistrene au organizat un referendum similar în 2006. Atunci, locuitorii din stânga Nistrului au fost invitați să-și exprime dorința de a se alipi de Federația Rusă, care a fost ignorată de ultima. Într-o analiză de Critical Threats, un proiect al unui think-tank din SUA, s-a adus în discuție „ce înseamnă constrângerea eșuată a Rusiei asupra regiunii transnistrene pentru anexarea teritoriului ocupat din Ucraina”.
„Seria de bombardamente din regiunea transnistreană de la sfârșitul lunii aprilie a fost probabil o operațiune falsă executată de Kremlin, menită să atragă Transnistria în invazia sa în Ucraina. Efortul Moscovei a fost probabil nereușit din cauza unei nealinierii fundamentale a intereselor dintre Kremlin și Viktor Gușan, cel mai puternic jucător din Transnistria. Acest eșec demonstrează măsura în care împuterniciții și aliații Moscovei ezită să se alăture invaziei în Ucraina”, se arată în analiză.
Eșecul Kremlinului în stânga Nistrului, victorie pentru Gușan
Potrivit autorului Will Baumgardner, încercarea Rusiei de a atrage regiunea transnistreană a eșuat probabil din cauza faptului că compania Sheriff a lui Gușan și MGB dominat de ruși și care asigură puterea Rusiei în regiune au interese fundamental diferite.
Interesele principale ale Sherifful sunt economice, păstrând relația cu Moldova, UE și Ucraina. Cele ale Rusiei sunt politice. „Principalul obiectiv al Rusiei cu MGB a fost să înarmeze puternic Transnistria, ca aceasta să sprijine campania militară a Moscovei în Ucraina. Aceasta, în cele din urmă, a eșuat. (…) Refuzul Transnistriei de a sprijini campania Moscovei sugerează că Gușan a câștigat lupta pentru putere pentru controlul asupra Transnistriei și este cel mai puternic jucător din teritoriu.”
Kremlinul folosește toată puterea pentru războiul din Ucraina
Potrivit analizei, eșecul Kremlinului de a constrânge Transnistria poate afecta procesul decizional cu privire la gradul de control asupra teritoriilor ocupate din Ucraina. „Kremlinul va încerca probabil să absoarbă direct în Federația Rusă teritoriul pe care l-a capturat în Ucraina, mai degrabă decât să-l transforme într-un stat client în stil transnistrean. Kremlinul nu dorește să-și piardă controlul asupra teritoriului anexat”, așa cum pare să se întâmple în regiunea transnistreană unde Gușan pare a fi principalul jucător.
De asemenea, Kremlinul folosește toată puterea pentru războiul din Ucraina și nu va avea resurse să o întărească în regiunea transnistreană. „Prin urmare, regiunea transnistreană va continua probabil să balanseze între Occident și Rusia pentru a-și menține accesul pe piețele occidentale și la energia rusă.”
Ilustrație de Ecaterina Buruiană
