Timp de câteva zile, Pentagonul a „vânat” baloane care zburau deasupra Statelor Unite ale Americii. Distrugerea lor a supărat China și a răcit și mai mult relațiile dintre cele două state. Ce sunt aceste baloane zburătoare și cum s-a desfășurat această epopee, povestim în acest material.
Pentagonul, pe urmele unui balon
La 2 februarie, Pentagonul (sediul central al Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii) anunță că monitorizează un balon care zboară deasupra teritoriului american, afirmând că aparține Chinei. Președintele Joe Biden dă ordinul ca acesta să fie doborât, relatează The New York Times. „În mod clar, a trecut în apropierea mai multor baze militare cu rachete balistice, pentru a aduna informații”, afirmă reprezentanții Pentagonului.
Peste o zi, la 3 februarie, China declară că balonul ar aduna date meteorologice și în scopuri științifice, iar din cauza vântului s-ar fi abătut de la curs. „Din cauza influenței vânturilor de vest și a capacității sale limitate de control, dirijabilul a deviat de la cursul său prevăzut și s-a rătăcit în Statele Unite din greșeală”, au menționat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe din China într-un scurt comunicat de presă. De asemenea, aceștia s-au arătat convinși că vor găsi o soluție pentru situația creată, asta în pofida faptului că autoritățile americane în repetate rânduri au spus că „aceasta este o încălcare clară și inacceptabilă a suveranității americane”.
Distrugerea „spionului”
La două zile distanță, pe 4 februarie, balonul spion a fost doborât cu o rachetă lansată de un avion F-22 în timp ce acesta se afla deasupra Oceanului Atlantic, relatează CNN. Rămășițele acestuia au fost adunate și transportate la Biroul Federal de Investigații. Potrivit specialiștilor, balonul avea dimensiunea cât trei autobuze puse la un loc și greutatea de circa o tonă.
Beijingul a criticat această decizie, acuzând Washingtonul că „reacționează într-o manieră vădit excesivă”.
Reprezentanți ai Pentagonului, care au vrut să-și păstreze anonimatul, au declarat pentru presa americană că acesta nu este primul balon spion trimis de China în spațiul aerian al SUA. Cu toate acestea, este pentru prima dată când un balon chinezesc se află în spațiul aerian al SUA de atât de mult timp. Drept reacție la acest incident, Antony Blinken, șeful diplomației americane, și-a amânat o vizită planificată la Beijing.
Epopeea continuă
După incidentul cu balonul chinezesc, NORAD (Comandamentul Nord-American de Apărare Aero-spațială) a ajustat radarele pentru detectarea obiectelor zburătoare mai lente, precum baloanele, relatează jurnaliștii de la The New York Times.
Astfel, câteva zile mai târziu, pe 10 februarie, SUA doboară un alt obiect în largul statului Alaska. Oficialii americani au spus că acesta nu avea niciun sistem de propulsie sau de control.
A doua zi, pe 11 februarie, și Canada intră în joc. Premierul canadian Justin Trudeau anunță că avioanele canadiene și americane au acționat împreună, iar un F-22 american a tras cu succes și a doborât un „obiect neidentificat care a încălcat spațiul aerian canadian”. Acesta a fost descris ca fiind cilindric și mai mic decât primul balon.
Iar duminică, 12 februarie, a fost doborât un al patrulea obiect la mare altitudine în apropierea lacului Huron, acesta din urmă fiind descris ca octogonal. De această dată, Beijingul a tăcut și nu a mai răspuns la apelurile Washingtonului, care s-a abținut de la orice fel de acuzații.
Baloane folosite în spionaj, o practică mai veche
Dirijabilele și baloanele au fost adesea folosite în scopuri militare, de spionaj sau de supraveghere. Cel mai mult acestea au fost utilizate în timpul Primului Război Mondial. Însă, treptat, s-a trecut mai mult la sateliți și avioane de spionaj. Specialiștii susțin că în pofida progresului tehnologic, baloanele rămân o formă ieftină de a aduna informație.
De asemenea, baloanele pot scana teritoriul de la o altitudine mai mică și pot petrece mai mult timp deasupra unei anumite zone, deoarece se deplasează mai încet decât sateliții.
Baloanele moderne plutesc, de obicei, la o înălțime de 24 km – 37 km deasupra suprafeței pământului, mult mai sus decât zboară avioanele civile.
Un dirijabil spion contemporan are o cameră de luat vederi care plutește deasupra unei anumite zone, purtat de curenții de vânt. Echipamentul atașat baloanelor poate include un radar și poate fi alimentat cu energie solară, iar acestea, pot fi adesea camuflate cu baloanele meteorologice, notează The Guardian.
Foto: AP, CNN
