Cineva a pus mâna pe fundul tău și ți-a zâmbit larg când a văzut cum tresari îngrozit/ă? Te-a fluierat pe stradă sau a claxonat în urma ta? Ți-a aruncat fraze obscene despre felul în care arăți sau ce i-ar plăcea să-ți facă? Este acesta un flirt, lipsa educației sau totuși o formă de hărțuire sau agresiune sexuală? În luna aprilie ne-am alăturat campaniei naționale „Împreună spunem NU hărțuirii sexuale”, prin care vom publica materiale explicative și istorii, pentru a explica ce sunt și cum pot fi prevenite sau raportate cazurile de violență sexuală.
Începem prin a explica diferența dintre hărțuire, agresiune și abuz sexual. Aceste fenomene sunt încă răspândite în Republica Moldova. Aproape 49% dintre femei spun că au fost hărțuite sexual de la vârsta de 15 ani, iar 18% susțin că au fost hărțuite sexual în ultimele 12 luni, arată un studiu despre Republica Moldova, realizat de OSCE. Cu toate acestea, hărțuirea, dar și agresiunea sexuală sunt adesea privite ca niște „jocuri nevinovate”, deși sunt menționate în Codul Penal.
Hărțuirea sexuală
Hărțuirea sexuală este când se manifestă un comportament nedorit cu o conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, prin care este lezată demnitatea persoanei și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor. Formele non-verbale de hărțuire sexuală sunt gesturile sexuale sugestive, studierea ostentativă a corpului persoanei, diverse expresii faciale, invadarea spațiului personal/intim al unei persoane prin apropierea nepermisă de acea persoană, curtoazie exagerată sau expunerea indecentă a unor părți ale corpului. Hărțuire sexuală este și atunci când unei persoane i se transmit imagini sau mesaje cu tentă pornografică. Iar formele psiho-emoționale de hărțuire sunt manifestate prin amenințări, constrângeri, abuz de autoritate prin condiționarea obținerii unor beneficii în plan profesional sau școlar, de acceptare a comportamentelor de hărțuire, oferirea de cadouri cu tentă sexuală, obligarea angajaților să poarte îmbrăcăminte sumară, urmărirea persoanei, umilirea publică sau excluderea persoanei de la anumite activități.
Hărțuirea sexuală în Republica Moldova este vizată în mai multe acte normative din sfera civilă, penală și contravențională, în funcție de caz. Potrivit legii penale, aceste infracțiuni se pedepsesc cu amenzi de 580-650 de unități convenționale (29.000 – 32.500 de lei), cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de ore sau cu privațiune de libertate până la 3 ani.
Agresiune sexuală
Agresiunea sexuală este o formă a hărțuirii sexuale, dar care trece deja la o altă etapă și mai insistentă și neplăcută pentru persoana agresată. Aceasta reprezintă acțiunile fizice manifestate prin mângâieri, ciupituri într-o manieră sexuală, atingerea aparent accidentală sau nu a unor părți ale corpului cu cel al victimei, tentativă de viol, săruturi, etc.
De asemenea, agresiune sexuală este și atunci când se fac comentarii nedorite despre viața sexuală ori privată a persoanei, avansuri sexuale directe, discuții sexuale, remarci indiscrete, folosirea expresiilor cu conotații sexuale, comentarii despre înfățișarea, corpul ori vestimentația persoanei, glume obscene, emiterea sunetelor cu caracter sexual, folosirea poreclelor cu conotații sexuale etc.
Enlarge
Ilustrație: healthline.com
Abuz sexual
Abuzul sexual este impunerea sau încercarea de a impune orice contact sexual fără o permisiune prealabilă, de exemplu, viol marital, forțarea de a întreține relații sexuale după aplicarea bătăilor fizice, atacuri asupra părților sexuale ale corpului sau tratarea altei persoane într-o manieră umilitoare în sens sexual, forțarea persoanei să pozeze pentru imagini cu caracter explicit sexual împotriva voinței ei.
Toate relațiile sexuale fără permisiune constituie infracțiune penală, definită ca viol! Acest lucru este valabil și în cazul căsniciilor. Potrivit legii, nimeni nu te poate impune să întreții relații sexuale dacă și tu nu-ți dorești acest lucru.
Date puține, dar legi bune
În octombrie 2021, Republica Moldova a devenit a 35-a țară care a ratificat Convenția de la Istanbul. Prin acest tratat juridic internațional țara noastră s-a obligat să prevină violența și să protejeze victimele hărțuirii sexuale, a violului sau a violenței domestice, dar și să trimită în judecată abuzatorul. Convenția de la Istanbul a intrat în vigoare în Republica Moldova la 1 mai 2022.
Această ratificare devine și mai importantă în momentul în care datele statistice arată că, aproape fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme de hărțuire sexuală la locul de muncă (priviri nepotrivite, îmbrățișări fără permisiune, glume/limbaj cu conotație sexuală). Asta arată singurul studiu deocamdată existent despre fenomenul hărțuirii sexuale în Republica Moldova, realizat și publicat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în colaborare cu Centrul de Drept al Femeilor. În pofida numărului mare a cazurilor de hărțuire sexuală, doar 15% dintre acestea au fost raportate poliției. Fenomenul se explică prin sentimentul de autoînvinuire al victimelor, gradul redus de încredere al acestora în organele de control, dar și de atitudinea populației – 60,5% consideră că persoanele hărțuite ar fi vinovate de aceste experiențe, se arată în document.
Lucrul cel mai important este să nu tăcem în asemenea cazuri și să ne adresăm la organele competente. Iar în materialul următor îți vom povesti ce trebuie să faci, pas cu pas, dacă ai fost victima unei hărțuiri sexuale și cum poate fi tras la răspundere cel care ți-a încălcat unul dintre drepturile fundamentale la siguranță și demnitate.
