Până la crearea primului plan urbanistic, străzile din Chișinău purtau numele proprietarilor acelor case din zonă. Începând cu secolul al 19-lea, unele străzi deja au primit și denumiri oficiale, scrise pe plăcuțe.
Am răsfoit ghidul enciclopedic „Chișinău: bulevarde, străzi, piețe, parcuri” și am ales 15 străzi din Chișinău, câteva principale, dar și câteva care au avut denumiri mai deocheate, ca să-ți spun cum se numeau înainte și care este istoria lor.
Chișinăul are peste 600 de străzi.
CENTRU
1. Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt
Prima denumire a străzii a fost str. Millionnaia. Apoi, a fost redenumită în str. Moskovskaia, iar peste o perioadă s-a transformat în str. Alexandrovskaia. În perioada 1924-1944, bulevardul a fost cunoscut cu numele de Alexandru cel Bun, iar mai apoi – bd. Regele Carol II. După cel De-al Doilea Război Mondial, aceasta a primit numele de bd. Lenin. În 1990 a fost numită bd. Ștefan cel Mare, iar peste opt ani a fost adăugat „și Sfânt”.
Inițial, era un drum de-a lungul târgului Chișinău care venea dinspre Iași și ducea spre Tighina și Cetatea Albă. În primele decenii ale secolului 19, devine strada principală a „orașului nou” și anume după aprobarea planului general de construcție urbană din 1834. Pe această stradă și-a construit palate și case de locuit elita societății basarabene de atunci: moșierul Iorgu Balș, Victor Sinadino (a construit câteva edificii importante în orașul Chișinău, este fiul primarului orașului Pantelimon Ioan Sinadino), familia Krupenski considerată neam de nobili de elită cu istorie multiseculară; Vladimir Hertza, primar al Chișinăului după Marea Unire, dar și om politic.
Totuși, în 1941, cele mai valoroase clădiri au fost aruncate în aer de către sovietici, foarte puține dintre ele rezistând.
2. Str. Ismail
Primul nume al acestei străzi a fost Ismail (1831-1918). După primul Război Mondial până în 1940, strada primește numele „General Averescu”, comandantul Armatei Române din timpul Primului Război. După al Doilea Război Mondial a fost redenumită în Bariera Bender și din 1983 a revenit la numele original.
Pe aici trecea vechiul drum care lega târgul Chișinăului cu orașul Ismail și cu alte centre comerciale din sudul Basarabiei, numit pe atunci Șleahul Hânceștilor, dar și al Ismailului. În capătul de sus al străzii, în zona cinematografului Gaudeamus se afla Bariera Hâncești, iar în cel de jos, la intersecție cu str. Albișoara era Bariera Vadul lui Vodă, denumită și a Tighinei.
3. Strada Ciuflea
Prima denumire a străzii era „Svecinaia” (trad. din rusă: „lumânare”). A fost redenumită Alexandru Sturdza (autorul primului statut al Basarabiei de după anexarea Imperiului Rus și fiul lui Scarlat Sturdza – primul guvernator al Basarabiei), iar odată cu schimbarea puterii, a revenit la Svecinaia. Din 1958 a purtat numele de str. Tkacenko, iar din 1990 – str. Ciuflea.
Strada a fost numită Ciuflea, pentru comemorarea fraților Ciufli, ctitori ai Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron”, construită în anul 1858, în mahalaua Malina Mică, pe piața numită de chișinăuieni „Piața Ciufli”.
4. Str. Alexei Șciusev
Din anul 1812 până în 1918, a purtat numele „str. Leova”. Apoi, a fost numită „General Berthelot” (în anii 1924-1944, după Primul Război Mondial). Henri Mathias Berthelot a fost consilierul militar al regelui Ferdinand, comandantul Armatei României. Însă, din 1945, strada a primit numele de A. Șciusev.
Este considerată una dintre cele mai frumoase străzi din Chișinău. Construcția ei a fost efectuată în conformitate cu planul orașului (1834) și finisată la începutul secolului 20. Pe stradă erau construite case cu un singur nivel și câteva cu două-trei etaje. Majoritatea s-au păstrat și sunt incluse astăzi în Registrul monumentelor de importantă națională și municipală. Printre ele se numără: clădirea Școlii de Meserii, complexul de case al medicului V. Tverdohleb și altele. Strada poartă numele arhitectului și academicianului Alexei Șciusev, care a învățat la Gimnaziul nr. 2 din Chișinău. De asemenea, acesta a vegheat reconstrucția Chișinăului distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
RÂȘCANI
5. Str. Calea Orheiului
În secolul 18 a purtat numele „Drumul Orheiului sau Șleahul Hotinului”. A fost redenumită în „Calea Orheiului”, în anii 1940-1944. În perioada sovietică a fost numită str. Cantemir. Odată cu independența a revenit la vechea sa denumire – „Calea Orheiului”.
Calea Orheiului este una dintre cele mai vechi străzi din cartierul Poșta Veche. Pe timpuri, pe acest drum se circula cu mărfuri și diligențe, călătoreau pelerini și curieri de poștă, meseriași, târgoveți și funcționari de stat. De-a lungul ei se aflau cârciumi și hanuri, unde poposeau drumeții, se schimbau caii, se puneau în ordine mijloacele de transport. Aici, la intrarea în oraș, se găsea un post vamal unde se efectua controlul mărfurilor și al produselor alimentare aduse pentru vânzare în oraș. Tot aici se afla și clădirea vechii poște, unde s-a format o mică așezare, cunoscută în trecut cu denumirea „Poșta Veche”.
6. Str. Petricani
Strada se numea înainte „Petricanscaia”. A devenit str. Petricani în 1990. Aceasta poartă numele fostului sat, care mai târziu devine o zonă economică a Chișinăului. Numele vine de la proprietarul de moșie, Petrică.
Prin anii `70 ai secolului 19, părți din moșia locală erau stăpânite de familia de nobili basarabeni Donici, din care se trage și Nicolae Donici, astrofizician, membru de onoare al Academiei Române.
Citește reportajul despre satul lui Nicolae Donici.
7. Bd. Grigore Vieru
Înainte, acesta se numea „str. Raza Centrală”, apoi a primit numele „Tineretului”.
Bulevardul a luat naștere în perioada postbelică, în conformitate cu planul de sistematizare urbană, elaborat de un grup de arhitecți în frunte cu acad. A. Șciusev. Actuala denumire a fost dată în semn de omagiu adus poetului Grigore Vieru. Respectiv, porțiunea de la str. Albișoara până la str. Constantin Tănase a primit, în 2010, numele „Grigore Vieru”. Străzii care se numea anterior bulevardul Renașterii și începea de la Albișoara până la Calea Orheiului i s-a adăugat cuvântul „Naționale”.
8. B. P. Hasdeu
Prima denumire a străzii a fost „Kațikovskaia”, începând cu secolul 18 până în anul 1937. Apoi a primit numele de „B. P. Hasdeu”. În perioada 1937-1951, poartă numele de „str. Koșevoi”.
Este una dintre cele mai vechi străzi din Chișinău. Prima denumire provine de la Mihalache Cațica, negustor și fost vistier al ținutului Orhei. Astăzi, poartă numele clasicului literaturii române Bogdan Petriceicu Hasdeu.
9. Strada Cramei
Prima denumire oficială a străzii a fost „Bezimeanaya” (trad. din rusă: „fără nume”. Apoi, a primit numele de „Teodor Vârnav”. A avut și numele „str. Carpați”. Din 1992, strada este numită „Cramei”.
Teodor Vârnav a fost boier din Moldova, care în 1845 a scris o carte autobiografică. Se spune că ar fi una dintre puținele mărturii din Țările Române despre prima jumătate a secolului al 19-lea.
Totuși, nu există informații despre motivul redenumirii străzii în „Cramei”.
Citește și despre „strada Murdară” și fă o excursie virtuală prin partea veche a Chișinăului.
10. Strada Movila lui Burcel
Din secolul 19 până în anul 1924, a purtat numele de str. „Purcel”. Ulterior, a fost numită „Movila lui Purcel” și apoi str. Movila lui Burcel. Din 1944 până în 1991, a fost numită „str. Râului”. După independență a fost redenumită în „Movila lui Burcel”.
Strada este situată în partea istorică a orașului, în apropiere de râul Bâc. Denumirea coincide cu cea a unei rezervații naturale în județul Vaslui, România. Numele provine de la personajul legendar din povestirile lui Ion Neculce, poetul Vasile Alecsandri fiind cel care a schimbat numele în Burcel, toponim care se păstrează și astăzi. Rezervația naturală Movila lui Burcel a fost atestată documentar în 1498, ca proprietate a postelnicului Purcel (Burcel). Familia lui este atestată de documentele din timpul lui Ștefan cel Mare, la fel ca familia Movileștilor
BUIUCANI
11. Str. Calea Ieșilor
A purtat numele de „drumul Iașilor”. A fost redenumită în „str. Sculeni”, apoi, în perioada sovietică, a fost numită „str. Kuibîșev”. Iar acest nume și l-a păstrat până în 1990. Valerian Kuibîșev a fost unul dintre principalii lideri ai colectivizării și unul dintre principalii propagandiști ai lui Stalin.
A fost numită astfel pentru că avea direcția spre Iași, capitala Țării Moldovei, important centru economic și cultural. Pe acest drum se mergea spre Sculeni, târg important pe atunci, cu post vamal și pod de trecere peste Prut, de unde se putea ajunge la Iași și în alte orașe ale Principatului Moldovei, de unde vin vechile denumiri ale magistralei: Drumul Ieșilor sau Șleahul Sculenilor. Se știe că în secolul 17, după ce Chișinăul devine târg, vechiul Drum Moldovenesc își croia calea de la Iași spre Tighina, pe valea Bâcului, prin Chișinău, drum cu mai puține primejdii din partea tătarilor din Bugeac.
Aspectul de astăzi l-a obținut prin reconstrucția vechii artere în ultimele decenii, prin edificarea blocurilor de locuit cu 4-5 etaje în anii 1950, apoi, cu 8-15 etaje în anii 1970-1980.
12. Str. Alba Iulia
Înainte se numea str. Buiucanii Noi. În 1970, a primit numele de prospectul Friedrich Engels. Engels, împreună cu Karl Marx a dezvoltat teoria comunistă și au scris „Manifestului Partidului Comunist” în 1848. În 1991, strada a fost numită „Alba Iulia”.
Prima denumire a străzii – Buiucanii Noi – provine de la numele fostului sat Buiucani, atestat într-un document din anul 1608, situat în preajma localității Chișinău.
Actuala denumire este un toponim comemorativ, care evocă numele orașului de rezonanță istorică Alba Iulia (România), fostă așezare dacică.
BOTANICA
13. Bd. Dacia
Se numea în perioada sovietică bulevardul Păcii. Din 1992 a fost numit bulevardul Dacia.
Este una dintre principalele străzi ale sectorului Botanica și una dintre cele mai importante artere ale Capitalei. Face legătura între sect. Botanica și centrul orașului printr-un viaduct de 1600 m, construit în perioada 1979-1984.
Bulevardul poartă denumirea statului dac, cunoscut în istorie din prima jumătate a secolului I înainte de Hristos, avându-l ca rege pe Burebista.
CIOCANA
14. Bd. Mircea cel Bătrân
În 1982, această stradă a primit denumirea de bd. Kutuzov. În 1990, primește denumirea de bd. Mircea cel Bătrân.
Bulevardul a apărut în anii `80 ai secolului trecut, odată cu edificarea noilor blocuri de locuit și de menire socială. Primul segment al bulevardului a fost inaugurată în 1989. Al doilea segment a fost construit în anul 2003.
Actuala denumire comemorează numele unuia dintre cei mai de seamă domnitori români – Mircea cel Bătrân. A fost Domn al Țării Românești când aceasta era cea mai mare întindere teritorială în Evul Mediu.
15. Str. Uzinelor
Strada Uzinelor este singurul nume pe care l-a avut de la „înființare”. Numele străzii este legat de destinația zonei în care aceasta se află, unde sunt amplasate diverse întreprinderi industriale.
Este cea mai industrializată stradă din oraș, aici fiind construite unele dintre primele și cele mai importante întreprinderi ale capitalei.
