Au devenit un fenomen în Chișinău tocmai în secolul XIX, iar astăzi, ascunse după porți și oficii, rămân neobservate de orășenii grăbiți. Vorbim despre curțile comune din centru istoric al Capitalei, unde s-au format micro-comunități urbane, iar atmosfera uneori, amintește de cea de la sat.
Peste 90 de persoane au participat duminica trecută la un tur inedit în centrul Chișinăului. Aceștia au vizitat mai multe curți comune – spații urbane semi-private la care au acces mai mulți locatari. Turul a fost organizat de Centrul de Urbanism și ghidat de Ion Grosu, specialist în comunicare și Nadejda Grosu, antropolog.
„Curțile comune ca fenomen în Chișinău au apărut după 1812, ca urmare a creării, conform planului lui Ozmidov a unor cartiere cu latură de 150 de metri. Cele negustorești, care activau înainte de 1812, au devenit ulterior comune, la fel ca unele curți private mari după 1940, odată cu împărțirea acestora în apartamente”, explică Ion Grosu.
Orașul oferă o varietate largă de tipuri de locuințe, ce influențează direct calitatea vieții. Conform ghizilor, chiar dacă generează uneori conflicte între vecini, curțile comune oferă și multe avantaje locatarilor lor, în primul rând un spațiu comun semiprivat, securitate sporită, sentimentul de apartenență la o micro-comunitate urbană, autoorganizare rapidă, în caz de necesitate.
„Scopul nostru este să promovăm durabilitatea orașului. Astfel, am decis să facem aceste tururi gratuite. Noi descoperim orașul așa cum este el, nu doar Centrul țării, dar și alte localități. Dezvoltăm devotamentul față de comunități și sentimentul de patriotism. Reprezentanții Centrului de Urbanism cred că multă lume din țara noastră nu cunosc unde trăiesc. Întotdeauna locurile istorice sunt vizitate de turiști, mai ales monumentul Ștefan Cel Mare și Sfânt. Însă puținor locuitori ai orașului le pasă de istoria Chișinăului nostru, ce fel de oameni suntem și ce locuri istorice avem și care pot fi vizitate”, a spus președintele Centrului de Urbanism din Chișinău, Alexandru Munteanu.
Curțile interioare din centrul istoric rămân deseori neobservate de orășenii grăbiți. Dincolo de poarta comună, în spațiul protejat de zgomotul străzii, vecinii comunică între ei, iar copii se joacă în siguranță. Curțile din centrul Chișinăului oferă o oază de liniște.
Prima curte pe care am vizitat-o se află pe strada Mihail Kogălniceanu 44, în apropierea intersecției străzilor M. Kogălniceanu și M. Eminescu. În interior am găsit optsprezece apartamente, locuite preponderent de persoane în etate. Dacă la bloc, vecinii de obicei nu se cunosc între ei, atunci, în această curte, toți se cunosc, discută, participă la activități comune. În capătul cel mai îndepărtat al curții unul din vecini are și un coteț cu găini.
„Curțile interioare sunt fenomen urban foarte interesant, ele se întâlnesc în diferite țări. În aceste curți, oamenii formează comunități cu un stil de viață specific. Sunt aproximativ 400 de curți în Centru și fiecare are individualitate. Uneori relațiile dintre locatari sunt tensionate, deseori un proprietar deține mai multe terenuri și încearcă să-i alunge pe ceilalți pentru a face curtea provată sau pentru a vinde terenul consolidat. Am descoperit curți similare în Orhei și Soroca și oamenii de acolo par mai ospitalieri și mai uniți”, a precizat Nadejda Grosu, antropolog.
Iubitorii Chișinăului au rămas impresionați, dar și întristați de cele văzute. „Nu am mai văzut astfel de curți amplasate chiar pe străzile orașului. Nici nu știam că încă mai există la noi așa ceva. M-au uimit condițiile de viață ale oamenilor, nu sunt atât de bune, dar au grijă de casele lor”, a spus vizitatoarea Lilia Racu.
În prezent numărul curților comune din Chișinău scade rapid – unele din ele s-au transformat în vile private, blocuri de apartamente sau de oficii, hoteluri. Potrivit ghidului Ion Grosu, acesta este un proces firesc, în lipsa unui plan al primăriei pentru dezvoltarea acestei zone a orașului. „Crearea spațiilor semi-private este o prioritate în multe orașe din vestul Europei, ele creând o trecere lină de la spațiul privat, închis, la cel public. Valoarea lor adăugată cea mai importantă este crearea unor comunități, a sentimentului că ești acasă, că ai locul tău sigur într-un oraș plin de anonimi”, a adăugat ghidul turului.
Articol scris de stagiara moldova.org, Daniela Juratu
