Cutremurul din Vrancea produs în noaptea de marţi spre miercuri a fost unul neobişnuit, susţin seismologii români. Aceasta pentru că undele seismului de magnitudine 5,4 au traversat barajul natural al munţilor Carpaţi şi s-au simţit şi în Transilvania, lucru rar întâlnit, scrie Digi24.ro.
Mai mult, unda de şoc a zguduit judeţele din est şi sud, dar a ajuns şi în Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi în vestul Turciei.
„Este al doilea cutremur de magnitudine peste cinci, a mai fost unul în septembrie. Noi zicem că sunt bune, pentru că produc totuşi nişte descărcări în Vrancea și ajustează fluctuaţii de tensiune. Nu putem să nu ne gândim că, în perspectivă, trebuie să ne gândim şi la un cutremur mai mare”, a declarat Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INFP.
Radulian a spus că acest seism „iese puțin din tipare”.
„Cutremurele vrâncene se simt foarte bine pe direcția N-E, S-V, spre Câmpia Română. Având în vedere că mecanismul acestui cutremur nu a fost tipic pentru Vrancea, pentru că cel tipic reprezintă o radiație puternică, e un plan de falie orientat pe direcția Moldova-Câmpia Română. În acest caz, mecanismul a avut un plan de falie orientat perpendicular, spre Transilvania. Acest lucru implică o oarecare schimbare a distribuirii energiei eliberate. E ceva mai puternică către Transilvania și Dobrogea”, a adăugat directorul ştiinţific al INFP.
Seismologul moldovean Ion Ilieş a declarat pentru Moldova.ORG că se atestă o majorare a activităţii seismice Vrancea. „Această perioadă mai activă a regimului seismic a sursei Vrancea ar putea continua printr-o serie de astfel de cutremure, ca sursa seismică să se descarce complet sau ar putea să se producă un cutremur mai mare decât acesta, ceea ce este greu prevăzut”, a spus.Ion Ilieş.
Cutremurul s-a produs pe 28 decembrie la ora 1:20. Prima estimare a Institutului pentru Fizică a Pământului a fost de magnitudine 6, apoi revizuită la 5,3. Seismul s-a produs la o adâncime de aproape 100 de kilometri.
