În luna august se vor împlini trei ani de când PAS se află la guvernare. În acest timp fluctuația miniștrilor și a altor angajați de nivel înalt a devenit un fenomen obișnuit, care se perindă uneori cu repeziciune și aproape întotdeauna pe neașteptate.
În toată perioada guvernării PAS și-a dat demisia un prim ministru, iar 15 miniștri au plecat din proprie inițiativă sau au fost demiși. Doar trei miniștri și-au păstrat funcțiile – Ala Nemerenco la Sănătate, Sergiu Prodan la Cultură și Anatolie Nosatîi la Apărare. În schimb, la Ministerul Mediul și al Finanțelor s-au perindat câte trei miniștri.
Sunt normale aceste schimbări sau ascund ceva? De ce au loc și, mai ales, ce efect au asupra cetățenilor obișnuiți?
Ca să aflăm răspuns, am stat de vorbă cu Vlada Ciobanu, directoare de programe la Centrul de Politici și Reforme, și Victor Juc, directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.
„Fluctuația de cadre este un lucru normal”
Vlada Ciobanu de la CPR e de părere că schimbările nu sunt neapărat un lucru rău. „Cred că este firesc ca oamenii să se schimbe într-un minister. Nimeni nu vine numaidecât pentru un mandat întreg”, punctează ea.
„Fluctuația de cadre este un proces normal, mai ales că partidul nu a fost pregătit să aibă cadre calificate și le-a recrutat de prin ONG-uri”, susține Victor Juc, directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.
Potrivit lui, remanierile guvernamentale operate de PAS nu sunt mai frecvente decât în cazul altor guvernări. „E același ritm. Pur și simplu schimbările sunt punctate. Iată a fost schimbat ministrul Agriculturii, el într-adevăr nu făcea față cerințelor. Dar alții au plecat din cauze personale. Anul 2021 se aseamănă cu 2001, când au venit la putere comuniștii. Același lucru l-au avut și ei, pentru că nu aveau cadre bine pregătite”, a explicat expertul.
Totodată, Victor Juc crede că stabilitatea nu este un criteriu al bunei guvernări, iar schimbarea de cadre în actul guvernamental se întâmplă nu doar la noi, ci și în multe țări europene. De exemplu, în Franța, unde sub președinția lui Emmanuel Macron a fost numit al doilea premier, mai mulți miniștri au fost schimbați.
Schimbările ar putea fi percepute dramatic și pentru că mulți oameni sunt încă obișnuiți cu felul cum se făceau lucrurile în URSS. „Acum nu e ca în perioada sovietică. Acum a stat un pic, s-a stors totul din el și vine altul”, spune Juc.
Totuși, știm de ce pleacă miniștrii?
Pe lângă remanierile legate de eficiența miniștrilor, Victor Juc a mai menționat alte două motive: politic, cum a fost în cazul fostei prim-ministre Natalia Gavrilița, care și-a pierdut susținerea în interiorul partidului, dar și personal, cum a fost cu miniștrii Nicu Popescu și Marcel Spătari.
Totuși, Vlada Ciobanu crede că, atunci când se întâmplă, cauzele acestor schimbări trebuie comunicate cetățenilor de către autorități. Adesea oamenii sunt puși în fața faptului împlinit. „Poate fi vorba că cineva nu și-a îndeplinit obiectivele sau nu a făcut față, că există persoane mai potrivite, că au apărut provocări legate de viața personală și familie, cum a fost la Ministerul Muncii. Noi putem doar intui de ce pleacă oamenii din funcții și atunci avem nevoie de aceste explicații, care trebuie să fie cât mai clare și pertinente”, e de părere ea.
Activista mai punctează că o mare importanță o are felul în care pleacă un oficial din funcție, care, de asemenea, nu se comunică cu claritate. „A fost demisie din propria dorință, a fost forțat să demisioneze sau a fost concediat? Modul în care pleacă cineva are importanță”, conchide Vlada.
„Schimbările sunt comunicate nepotrivit”
Discutând despre cazul recent de la Ministerul Mediului, coordonatoarea de la CPR spune că schimbarea de miniștri a generat multe reacții din partea societății civile și în rândul opiniei publice. „S-a comunicat greșit această demisie, dar situația putea fi remediată. Noi, însă, nu am primit nicio reacție ca răspuns la nelămuririle noastre”, menționează aceasta.
Ciobanu e de părere că o asemenea schimbare trebuie să vină cu discuții ample despre obiectivele pe termen scurt și lung ale ministerelor, ce s-a reușit și ce nu, ce nu a realizat ministrul precedent și care sunt obiectivele unei noi persoane în funcție. „Ce am auzit de la noul ministru al mediului sunt niște declarații vagi, care mi se pare nepotrivite când vorbim pe tema mediului din Moldova în 2024”, opinează ea.
Nu este vorba că doar activiștii sunt nemulțumiți. E vorba de relația de încredere pe care guvernarea trebuie s-o construiască cu cetățenii, care trebuie tratați ca adulți, la același nivel, cărora trebuie să le oferi explicațiile necesare pentru anumite acțiuni.
Lipsa de comunicare lasă loc de speculații
Activista crede că lipsa comunicării eficiente creează un soi de distanțare și neîncredere între oameni și guvernare, inclusiv în domeniul non-guvernamental. „Acest gol creează un spațiu foarte mare care poate fi umplut de speculații din partea oricui. Pot fi oameni plătiți să distribuie falsuri sau oameni cărora pur și simplu nu le place guvernarea”, adaugă Vlada Ciobanu.
Iar dacă se vrea combaterea dezinformării, a războiului hibrid, e nevoie în primul rând de acces la informație publicată la timp, corectă, actualizată, din surse de încredere. „Asta se obține în mare parte din furnizarea de la autorități către presă și societatea civilă a explicațiilor și informației necesare, inclusiv în situații când se schimbă oamenii în funcții publice”, conchide aceasta.
Victor Juc mai adaugă că și vizibilitatea miniștrilor joacă un rol important. „Când a venit PAS la guvernare erau interesați să fie pe platforme și la televiziuni, să comunice cu oamenii. În schimb, unii dintre miniștrii veniți după Litvinenco la Justiție și după Budianschi la Finanțe nu prea vor publicitate. Purtătorii de cuvânt sunt Spînu și Bolea”, punctează expertul.
El mai este de părere că „lipsa de transparență este caracteristică actualei guvernări și Republicii Moldova în general”.
Schimbările din perioada guvernării PAS
Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia pe 16 februarie 2023, după un an și jumătate de mandat. Cauza nu a fost anunțată tranșant, dar a rămas memorabilă fraza: „Dacă Guvernul ar fi avut aceeași susținere acasă pe care o are de la partenerii externi, am fi avansat în Uniunea Europeană”, ceea ce lăsa să se înțeleagă că este o decizie politică.
- Invocând motive personale au părăsit guvernul: Vlad Kulminski (Reintegrare), Marcel Spătari (Ministerul Muncii), Veronica Sirețeanu (Finanțe) și Nicu Popescu (Externe).
- Și-au dat demisia: Viorel Gherciu (Agricutură), Iuliana Cantaragiu (Mediu), Sergiu Gaibu (Economie), Ana Revenco (Interne), Anatolie Topală (Educație), Lilia Dabija (Infrastructură), Iordanca-Rodica Iordanov (Mediu).
- Demisionați împreună cu premiera Natalia Gavrilița și nu s-au regăsit în guvernul Recean: Sergiu Litvinenco (Justiție), Dumitru Budianschi (Finanțe), Iurie Țurcanu (Digitalizare) și Andrei Spînu, care ulterior totuși a fost numit ministru în Guvernul Recean.
Schimbările frecvente au fost resimțite și la nivel de alte structuri și întreprinderi guvernamentale. De exemplu, la Agenția Proprietăți Publice (APP) inițial a fost numit și apoi eliberat din funcție Eugeniu Cozonac, pe urmă a fost numit și eliberat Alexandru Musteață, iar mai târziu a fost numit Roman Cojuhari. Recent, șeful Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) Oleg Tofilat și-a depus cererea de demisia din funcție. La S.A. „Moldtelecom”, șeful întreprinderii Alexandru Ciubuc, care a revenit din Belgia în noiembrie 2021, a fost înlocuit cu Viorel Motorniuc, ș.a.
Scris de Diana Preașcă și Patricia Mihailă.
