Şefii MAE ale Rusiei şi Moldovei, Serghei Lavrov şi Iurie Leancă, joi în finalul întrevederii s-au pronunţat pentru reluarea procesului de negocieri în reglementarea transnistreană în formatul „5+2”.
„Principalul este să nu se piardă aspectele pozitive, care au fost acumulate timp de mai mulţi ani de contacte între părţi cu ajutorul factorilor externi şi să se contribuie la elaborarea unei atare soluţii, care ar determina statutul special garantat al Transnistriei cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, – a declarat Serghei Lavrov.
Potrivit spuselor lui, partea rusă contează că „prin eforturi conjugate noi vom reuşi să deblocăm procesul de negocieri şi să continuăm identificarea compromisurilor pentru reglementarea viabilă atotcuprinzătoare”.
Ministrul rus a menţionat de asemenea necesitatea reluării negocierilor în formatul „cinci plus doi”.
„Noi am reiterat interesul nostru, ca… să oţinem reluarea activităţii în formatul „5+2”, în acest scop este necesar de a crea condiţii favorabile, ca toţi participanţii la formatul „5+2” să contribuie activ la consolidarea încrederii şi să ajute părţile să ia loc la masa negocierilor”, – a specificat Lavrov.
La rîndul său, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Moldovei, Iurie Leancă, a menţionat că Federaţia Rusă este un partener important în procesul de reglementare transnistreană şi Moldova apreciază înalt acel rol, pe care îl are FR în identificarea modelului adecvat de reglementare în baza menţinerii suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
El a menţionat de asemenea că este necesară crearea premiselor interne şi externe pentru „a iniţia negocierile masive referitoare la statutul Transnistriei în cadrul Republicii Moldova”. Aceasta, potrivit spuselor lui Leancă, ar permite de a soluţiona definitiv conflictul.
Lavrov a specificat de asemenea necesitatea identificării unui compromis reciproc acceptabil.
„Nimeni nu va soluţiona această problemă în locul părţilor în conflict, ele trebuie în definitiv să se înţeleagă singure, ce va fi acceptabil pentru populaţie şi în Transnistria, şi în cealaltă parte a Republicii Moldova, ce va asigura statutul Transnistriei în cadrul statului suveran Moldova”, – a adăugat Lavrov.
Cu puţin înainte de destrămarea URSS, la 2 septembrie 1990, cinci raioane ale Moldovei din stînga Nistrului au proclamat crearea Republicii unionale transnistrene în componenţa URSS, apoi – a Republicii Moldoveneşti Nistrene (RMN) cu centrul la Tiraspol. Totodată, oraşul Bender şi cîteva sate limitrofe din dreapta Nistrului s-au pronunţat pentru intrarea în componenţa RMN. Motivul acestui pas au fost declaraţiile radicalilor naţionalişti de la Chişinău despre retragerea Moldovei din URSS şi posibilitatea aderării ei la România.
Autorităţile Moldovei n-au fost de acord cu această decizie a deputaţilor transnistreni şi au încercat să soluţioneze problema, introducînd trupe în autoproclamata republică. În martie 1992 în Transnistria a început conflictul armat, care a continuat cîteva luni, pînă la mijlocul lunii iulie. Ca rezultat, Chişinăul a pierdut controlul asupra raioanelor din stînga Nistrului şi Transnistria a devenit de fapt un teritoriu independent cu toate atributele statalităţii, inclusiv valuta proprie.
Pacea în zona de conflict este menţinută de forţe mixte de pacificare formate din 402 militari ruşi, 492 – transnistreni, 355 – moldoveneşti şi zece observatori militari din Ucraina.
Tiraspolul n-a obţinut recunoaştere internaţională, dar continuă să insiste activ asupra acestui fapt. Moldovei nu-i convine această variantă, ea propune transnistrenilor autonomie largă în componenţa statului unitar. Negocierile oficiale au fost suspendate din anul 2006, de atunci se susţin consultări neoficiale în formatul „5+2”.
