Înfăptuirea păcii în regiunea estică a Ucrainei, Donbass, este un proces riscant, într-o perioadă în care negocierile în curs de desfăşurare sunt întâmpinate cu scepticism de către cetăţeni, analişti şi autorităţi, din ambele tabere ale conflictului.
Regiunea Donbass include părţi mari din Donetsk şi Luhansk, care au fost sub controlul separatiştilor pro-ruşi din martie 2014.
În acest moment se negociază un acord care returnează regiunea statului ucrainean, în schimbul amnistiei liderilor rebelilor, a organizării de alegeri locale în februarie anul viitor şi stabilirii unei semi-independenţe a regiunii.
Comentatorii argumentează, însă, că acest lucru legitimează anexarea proprietăţilor şi a afacerilor din zona de conflict de către rebelii pro-ruşi, ceea ce subminează şi mai mult fragilul stat ucrainean, atât din punct de vedere economic, cat şi politic.
“Ruşii vor oferi Ucrainei un potir otrăvit,” declară Anders Aslund, senior fellow la Consiliul Atlantic din Washington. „Ideea e să se asigure că Ucraina va eşua. Ceea ce ii convine Moscovei.”
După ce 8.050 de oameni au murit în conflictul armat din Donbass, separatiştii şi armata ucraineană îşi retrag încet armamentul greu din zona de conflict, deşi lupta continuă.
Negocierile de pace în curs de desfăşurare implică Grupul de Contact de la Minsk, inclusiv reprezentanţi ai Ucrainei, ai Rusiei, ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi republicile populare Donetsk şi Luhansk (RPD şi RPL).
Procesul de negociere funcţionează în tandem cu “Formatul Normandia” al liderilor germani, ruşi, ucraineni şi francezi, care încurajează adoptarea unei rezoluţii.
Rusia face presiuni pentru a “reintroduce” Donbass-ul ocupat în Ucraina, însă cu costuri uriaşe şi o conducere rebelă care a preluat controlul asupra proprietăţii private, a minelor de stat din Ucraina, a sute de puncte de desfacere sau sucursale bancare, aprobând în acelaşi timp distrugerea fabricilor şi a minelor şi vânzarea bunurilor pe care acestea le deţin ca fier vechi.
Poziţia rebelilor ar putea fi întărită printr-o victorie în alegerile care sunt programate în teritoriile ocupate ale RPD si RPL pentru data de 20 februarie 2016.
Acest acord, însă, nu generează un entuziasm prea mare, de oricare parte a conflictului din Ucraina.
Igor Plotnitsky, liderul rebel din Luhansk, a declarat într-un video: “Niciunul dintre noi nu vrea să se întoarcă la Ucraina, şi din câte am înţeles, nici Ucraina nu ne vrea.”
El a arătat, însă, că există loc de compromis. E posibil ca Kievul să amnistieze rebelii acuzaţi de crime de război şi să confere un “statul special” RPD şi RPL, ceea ce însă ar necesita o schimbare a Constituţiei ucrainene.
Soluţia este preferată de Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, şi ar putea legitima instituţiile rebelilor, în schimbul menţinerii suveranităţii Ucrainei şi a stopării conflictului.
Şeful consiliului de securitate al RPD, Alexandr Khodakovsky, sprijină de asemenea reintegrarea, însă în condiţii care să fie favorabile republicilor. El a declarat pentru Fontanka.Ru în septembrie că “nu este mulţumit” cu ce are Kievul de oferit.
Pe străzile din Donetsk locuitorii sunt sceptici cu privirea la eficacitatea discuţiilor de la Minsk dintre Ucraina, separatişti, Rusia si OSCE.
“Voi considera că negocierile de pace s-au încheiat atunci când liderii mondiali vor apărea şi vor spune: ‘Domnilor, războiul s-a încheiat, nimeni nu vă mă trage!’,” spune Oleg, un student. “Pentru ca atunci când încep să discute despre ceva în Minsk în Donetsk începe să se tragă.”
In ciuda promisiunii unui armistiţiu, violenţa ca parte a vieţii de zi cu zi este încă foarte prezentă. “E posibil ca [ambele părţi] îşi retrag armele [de la graniţe] după câteva înţelegeri, însă eu tot aud cum se trage în fiecare noapte,” spune Marina, un manager din cartierul Kiev din Donetsk.
Există cereri de soluţii mai practice. “Am obosit, şi vrem să se termine odată,” spune Marina. “Trebuie să ne pregătim de iarnă, nu să începem să vorbim din nou. Nu mi-e clar dacă avem gaz, apă sau electricitate. Asta mă îngrijorează pe mine – nu negocierile viitoare.”
Guvernatorul Donetskului, Pavlo Zhebrivsky (pro-Kiev), are de asemenea o atitudine pesimistă în ceea ce priveşte negocierile.
“O Ucraină democrată de succes ar însemna moartea Imperiului Rusesc şi moartea politică a lui Putin,” declară el. “Putin nu e pregătit să lase Ucraina în pace. Fără înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei şi fără colapsul economic al Rusiei, să spui că va veni pacea în Ucraina şi la Donbass înseamnă să te minţi singur.”
Discuţiile cu guvernatorul au loc în biroul lui din Kramatorsk, care se află la 70 de kilometri de graniţa improvizată.
„Bombardamentele au devenit mai frecvente noaptea trecută – 15 atacuri, noaptea precedentă – 18 atacuri,” spune guvernatorul. “Rebelii câştigă forţă în apropierea oraşului Novoazovsk, lângî Mariupol [un port în Ucraina]. Prin urmare, pacea este foarte departe de unde ne aflăm.”
Odată ce s-a ajuns la un acord, Rusia face cadou Ucrainei o infrastructură la pământ, o clasă conducătoare mafiotă şi o populaţie traumatizată, din care aproape jumătate este împrăştiată în restul ţării.
Donbass poate deveni regiunea pe care nimeni nu o vrea, însă Ucraina trebuie să îşi păstreze integritatea teritorială. Donbass devine de jure o provincie ucraineană însă, de facto, este un micro-stat sprijinit de Rusia.
“Pragmatic, în trei ani Ucraina va putea trăi foarte uşor fără acel teritoriu,” spune Vitaliy Kropachov, un om de afaceri din Donetsk, în acelaşi timp un politician în exil la Kiev. “Însă este al nostru şi nimeni nu poate garanta că, odată ce renunţăm la el, alte scenarii ca acesta nu se vor întâmpla în alte regiuni. Federalizarea nu poate fi luată în calcul. Noi suntem o ţară unită.”
De Michael Bird, Lina Vdovii şi Yana Tkachenko
Acest text este parte a proiectului “Paradoxul Donbass” finanţat de http://www.journalismfund.eu pentru EU Observer şi The Black Sea
