De două luni urmărim imaginile războiului din Ucraina. În acest timp am reușit să „facem cunoștință” cu oficialii țării vecine, care s-au transformat în vocile care ne țin la curent aproape în regim live cu toată teroarea și crimele comise de militarii ruși. În era internetului la îndemână, aceștia s-au transformat în „influenceri” pe care îi urmărește lumea întreagă.
Cu toate acestea, practica și deschiderea autorităților ucrainene se pare că nu i-a inspirat și pe cei din alte state, care continuă să iasă periodic în fața presei cu declarații oficiale seci, care nu reușesc să reducă din fricile populației. Acest lucru se petrece și în Republica Moldova. Deși suntem vecinii Ucrainei, iar ecoul exploziilor se aude uneori și la noi, autoritățile continuă să spargă tăcerea doar ca să dezmintă un fals, să ne spună că sunt îngrijorați, că nu „există risc iminent de implicare în acest război” și că, în pofida acestor lucruri, oamenii trebuie să-și păstreze calmul și să se informeze din surse oficiale.
Este capabilă Armata Națională să ne asigure securitatea?
Exploziile și focurile de armă care s-au produs în regiunea transnistreană în perioada 25-27 aprilie ne-au alarmat și mai mult și atunci a răsunat întrebarea: este capabilă Armata Națională să ne asigure securitatea și integritatea?
Nu s-a lăsat mult așteptat un răspuns la această întrebare din partea președintei Maia Sandu. La 27 aprilie, la ceremonia de celebrare a 30 de ani de la crearea Marelui Stat Major al Armatei Naționale, președinta Republicii Moldova a declarat că pe parcursul acestor ani de independență, armata a fost lăsată fără echipamente, fără tehnică militară, fără mijloace performante. „Republica Moldova nu are un scut efectiv în fața primejdiei, pentru că nu am dezvoltat o capacitate militară corespunzătoare… Avem război chiar la granița noastră, deci înțelegem foarte bine acest lucru. În acest sens, Republica Moldova trebuie să preia experiența altor state neutre de consolidare a forțelor armate”, a menționat Maia Sandu.
Cu această ocazie, am aflat cu toții că obiectivul guvernării de a reforma Armata Națională a devenit prioritar odată cu izbucnirea războiului din Ucraina.
„Este clar că nu putem avea o armată numeroasă, pentru că suntem o țară mică. Dar oricum trebuie să avem o armată care dispune de tot ce este necesar ca să asigure securitatea oamenilor și a țării. Iar pentru asta trebuie finanțare și noi asta vom face”, a adăugat președinta. Parlamentul a aprobat rectificarea legii bugetului de stat pentru anul 2022. Documentul prevede o majorare a bugetului pentru apărare cu aproape 128 de milioane de lei.
6500 de militari
În aceeași zi, la 27 aprilie, Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a declarat în fața presei aproape opusul. „Armata Națională a fost și este pregătită pentru apărarea țării, în pofida faptului că pe parcursul anilor domeniul de securitate militară a fost lăsat așa, pentru că în stat au fost multe alte priorități… Scenarii sunt foarte multe, dar noi suntem pregătiți să reacționăm într-o măsură organizată și nu vom permite agravarea situației”.
Potrivit ministrului Apărării, Armata Națională are 6500 de militari în termen și pe contract și circa 2 mii de angajați civili. Cu toate acestea, Ministerul nu indică tehnica militară pe care o deține. Totuși, autoritățile susțin că reformele de modernizare a sectorului de apărare și securitate au început în 2018. De aceea, pe parcursul ultimilor ani, țara noastră a primit din partea statelor partenere loturi cu echipament militar, iar soldații au participat la tot felul de instruiri internaționale, pentru „a spori capacitatea de participare la operațiunile de menținere a păcii”.
Potrivit unui clasament de forță militară „Global firepower” pentru anul 2022, Republica Moldova ocupă locul 94 din cele 142 de țări ale lumii analizate. Clasificarea forței militare se face în baza a peste 50 de factori individuali pentru a determina capacitatea de luptă a fiecărei țări, comparativ cu celelalte.
Datele clasamentului arată că cele mai pregătite militar sunt: SUA, Rusia, China, India și Japonia. Acestea sunt în top cinci țări care își dezvoltă armata în fiecare an. Ucraina ocupă locul 22 în acest clasament, România e pe locul 38, iar Georgia – pe locul 88. Indicele Republicii Moldova arată că nivelul său de dezvoltare la nivel militar a rămas neschimbat, comparativ cu anul trecut.
Ce fac autoritățile din țările vecine
Nu doar autoritățile din Republica Moldova preferă să „invite la calm” populația fără a oferi informații și indicații concrete în cazul agravării situației din Ucraina și implicării țării noastre în acest război. Același lucru l-au făcut și autoritățile țărilor adesea menționate în amenințările aruncate la stânga și la dreapta de către Federația Rusă. Despre asta am vorbit cu câteva persoane care locuiesc în Polonia, Georgia și România:
Laura locuiește în București și spune că statul român nu a venit cu o declarație oficială către cetățenii țării, în care să vorbească despre pericolul eminent din Ucraina și nici nu a anunțat unde ar putea oamenii să se ascundă în cazul unui pericol. „Doar presa a mai încercat să furnizeze informație despre adăposturi, dar din partea autorităților nu am văzut nimic”, spune tânăra.
Nelly este din Georgia și recunoaște că este uimită când vede cât „de bine tac” autoritățile. „Senzația este că ei trăiesc într-o lume paralelă și pretind că nimic nu se întâmplă. Poziția struțului a fost alegerea lor”, spune femeia, iar acest lucru o îngrijorează și mai mult.
Ion este din Moldova, dar e stabilit în Polonia de mai mulți ani. Potrivit lui, autoritățile și oamenii de acolo se concentrează să ajute refugiații și să-i integreze în societate, se oferă suport militar Ucrainei, dar nimeni nu vorbește despre faptul că războiul ar putea ajunge până la ei. „Deocamdată nu există o campanie de informare despre ce ar trebui să facă populația în cazul în care războiul ajunge aici și nici nu s-a anunțat la nivel oficial despre adăposturi”, ne spune Ion.
