Cine are nevoie de artă în zonele rurale? Cum pot artiștii independenți să fie vocea celor neauziți? Rusanda Curcă, coordonatoarea proiectului „Artă în Mahala”, răspunde la aceste întrebări în a 7-a ediție a podcastului „Casa de Cultură Independentă”.
„Artă în Mahala” este o platformă rurală de educație prin cultură, care-și are începuturile în 2019. Primele activități au fost inițiate în satul Hîrtop din raionul Cimișlia, unde Rusanda locuiește. Pandemia a forțat-o să regândească rapid activitățile inițiale. Așa s-a născut formula de „artă în familie”, într-un cadru rural, de mahala. În 2021 proiectul includea 5 sate, iar peste un an ajunsese în 10 localități din patru raioane diferite: Cociulia, Capaclia, Vișneovka, Floreni, Bulboaca, Hîrtop, Gura-Galbenei, Volintiri și Copcean.
Ascultă podcastul integral mai jos, pe Spotify, Google Podcast sau pe Youtube. Toate episoadele proiectului sunt aici.
Conceptul platformei include un spectru vast de activități culturale. Printre ele se numără: proiecții de filme comunitare, ateliere de pictură pentru copii și adolescenți, lecții de scriere creativă, olărit, concerte de muzică clasică, prânzuri comunitare. Toate acestea susținute de artiști independenți care, spune ea, „au un mod de a vorbi care comunică dincolo de conștient”.
În prezent, proiectul „Artă în mahala” este despre integrarea refugiaților în comunitățile rurale, mărturisește protagonista podcastului. Mai multe despre ajutorul oferit de Rusanda refugiaților ucrainieni în Hîrtop poți citi în materialul nostru despre ea.
Rusanda e convinsă că artiștii independenți implicați în proiect oferă o voce celor care nu o au, celor marginalizați și neauziți.
Nu divulgăm prea mult, ci te încurajăm să asculți podcastul cu Rusanda. Am extras pentru tine câteva idei:
- De artă și cultură au nevoie toți oamenii globului, inclusiv cei care locuiesc în zonele rurale și marginalizate.
- Ne propunem să creștem o generație de tineri conștienți, cu o gândire critică bine dezvoltată, atenți la tot ce se întâmplă în jur.
- Artiștii care vin să lucreze cu oamenii din sate sunt cei care le pot oferi acestor oameni instrumentele cu care să se facă auziți.
- Activismul e o dorință de a schimba lucruri, care vine la pachet cu curajul de a trece peste bariere impuse de birocrație și mintea îngustă a funcționarilor publici.
- Sectorul cultural independent nu e văzut ca parte a culturii publice. Oamenii care iau decizii nu cunosc importanța artiștilor independenți în dezvoltarea comunităților prin proiectele pe care le fac, prin educarea publicului, prin promovarea de discursuri critice.
- E foarte ușor să lucrezi cu artiștii independenți. Sunt receptivi, când le propui să lucreze cu comunitatea, vin cu un concept și se apucă de lucru.
- Cultura independentă chestionează realitatea, problemele actuale cu care se confruntă societatea. Cultura independentă este cultura critică care are curajul să spună lucrurilor pe nume și comunică dincolo de conștientul tău.
Citește aici despre episodul în care Sandu Măcrinici discută cu activista Ana Popa
CSCI a lansat un podcast în care vorbește despre cultura independentă din Republica Moldova. Gazda podcastului, Sandu Macrinici, realizează o serie de interviuri cu diferiți activiști culturali și încearcă să aducă mai multă claritate în definirea culturii independente și a rolului pe care aceasta îl are în societate.
