Ana Popa, activistă și inițiatoare a Ritmurilor Rezistenței Chișinău, a vorbit într-un episod al podcastului „Casa de Cultură Independentă” despre importanța implicării și solidarizării când vine vorba despre „cauzele în care crezi, din orașul tău, din țara ta”.
În cadrul discuției cu Sandu Macrinici, gazda podcastului, activista a povestit despre activism, accesul la spații alternative și cum au fost influențate protestele din Moldova prin artă.
Ascultă podcastul integral mai jos sau pe Spotify, Youtube. Toate episoadele proiectului sunt aici.
Iată câteva gânduri ale Anei, care să te convingă să asculți podcastul:
- În Moldova, protestele nu sunt mereu asociate cu ceva pozitiv. Multă lumea vede protestatarii, sau vedea în 2018, ca pe niște oameni care vin să țipe în stradă fără nici un scop clar.
- În 2018 și 2019 foloseam tobele ca un instrument de a promova valorile democratice și de a protesta împotriva atât a sistemului oligarhic din acele vremuri, cât și a nedreptăților sociale și politice. Foloseam tobele ca să atragem atenția asupra acestor probleme.
- Tobele sunt un fel de instrument tactic, care uneori reușește să scoată la iveală niște lucruri pe care oamenii le știu, dar nu-s atât de evidente. Precum situația în care ne-am trezit noi în iarna lui 2019, când o inițiativă destul de inocentă, de a merge și a bate tobele la Nisporeni, locul de baștină a lui Vladimir Plahotniuc, a trezit foarte multe controverse. Am fost urmăriți de poliție și opriți și mai că ni s-au confiscat tobele fiindcă nu aveam documente pentru ele.
- Ritmurile Rezistenței sunt jucăușe, aparent inofensive, dar în anumite contexte pot transmite un mesaj foarte puternic.
- Rămânem un grup deschis pentru orice persoană, indiferent de părerile politice, atâta timp cât se identifică cu principiile noastre de bază, nediscriminarea, antirasismul, toleranța, solidaritatea.
- Sunt foarte puține spații care să ofere grupurilor non-formale, de la firul ierbii, locuri în care să se întâlnească să repete, să-și desfășoare activitatea cu un minim de costuri. E o problemă foarte mare acum, să găsești spații fără să plătești chirii imense.
- Activismul poate lua extrem de multe forme. La noi, din păcate, mai există conotația din timpurile sovietice, în care activismul era doar de partid. În foarte multe țări din afara sferei sovietice, activismul este un termen cât se poate de pozitiv, care denotă implicarea activă a cetățenilor în procesele din societate, care țin de ei, locuitorii și locuitoarele unei țări, unui oraș, unei comunități.
Prin intermediul acestei serii de interviuri, gazda podcastului, Sandu Macrinici, și-a propus să aducă mai multă claritate în definirea culturii independente și a rolului pe care aceasta îl are în societate.
Citește aici despre episodul în care Sandu Macrinici discută cu Ovidiu Tichindeleanu.
Podcastul e realizat de Coaliția Sectorului Cultural Independent din RM, în parteneriat cu Teleradio Moldova și Asociația Oberliht, cu sprijinul financiar al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.
