Connect with us
"
"

Externe

Poate China fi dată în judecată pentru COVID-19? Cum argumentează avocații din SUA, Marea Britanie și Egipt

Publicat

pe

PE SCURT

Se cer trilioane de dolari pentru daunele provocate de coronavirusul din China. După ce două case de avocatură din SUA au acționat în judecată guvernul chinez și alții se gândesc să o facă.

Cu toate acestea, experții spun că tragerea la răspundere a Chinei este posibilă și spun că, chiar dacă familiile vor avea succes în acționarea în justiție a regimului de la Beijing, iar judecătorii vor decide acordarea de compensații financiare, primirea acestor bani din partea Chinei se va dovedi dificilă. De asemenea, dezbaterea legată de cine este sau nu de vină pentru exacerbarea coronavirusului este încă în desfășurare.

PE LUNG

Două cabine de avocați din Statele Unite ale Americii, Lucas-Compton şi The Berman Law Group au decis să acționeze în judecată regimul comunist din china. Avocații pledează pentru faptul ca autoritățile chineze sunt vinovate pentru pierderile contribuabililor și oamenilor de afaceri din SUA din cauza coronavirusului. De asemenea, avocații acuză regimul de la Beijing că a acționat lent și neglijent în prima fază de răspândire a COVID-19.

China „trebuie să plătească pentru ceea ce a făcut”, subliniază The Bergman Law Group. Se estimează că suma despăgubirilor va ajunge la 6 trilioane de dolari.

Și Marea Britanie ar putea da în judecată China. Un raport realizat de Marea Britanie cuprinde suficiente dovezi pentru ca Beijingul să fie trimis în judecată și să plătească daunele economice de peste 6,5 trilioane de dolari. Atât au cheltuit națiunile G7 care și-au propulsat economiile interne pentru a acoperi cheltuielile după ce guvernele și-au forțat cetățenii să rămână acasă, scrie Mediafax

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, susține că raportul ridică pretenții speculative și nefondate. Mai mult, el spune că coronavirusul a fost adus la Wuhan de către armata SUA și că nu a pornit din piețele de animale sălbatice vii, ținute toate împreună.

Citește de aici și află de unde/cum a apărut coronavirusul:
Coronavirusul din curtea noastră și a vecinului. Explicăm și căutăm soluții

Reglementările internaționale spun că națiunile trebuie să monitorizeze și să partajeze datele referitoare la răspândirea, gravitatea și transmiterea oricăror agenți patogeni cu potențial contagios la nivel internațional. China a raportat boala la OMS abia pe 31 decembrie și a spus că nu sunt dovezi de transmitere de la om la om. Pe deasupra, medicii care au descoperit virusul au fost mustrați pentru alertarea nefondată a populației.

Potrivit raportului, China poate fi adusă în fața Curții Internaționale de Justiție și a Curții Permanente de Arbitraj, a Organizației Mondiale a Comerțului și ar putea primi sancțiuni comerciale fără precedent din partea Convenției Națiunilor Unite pentru Drepturile de Transport pe Mare.

„Noi, egiptenii, avem drepturi”

Un avocat egiptean a adus acuzații împotriva președintelui chinez Xi Jinping, solicitând Chinei să plătească 10 trilioane de dolari pentru daune cauzate de coronavirus din Egipt.

Mohamed Talaat, care locuiește în Gharbeya, la sud de Cairo, și-a bazat acuzația pe comentariile președintelui american Donald Trump, care a pus responsabilitatea virusului pe China, numind boala „virusul chinez”. Avocatul a mai spus că acuzațiile sale s-au bazat pe diverse rapoarte media care au declarat că China a produs virusul ca armă biologică, scrie Dailysabah.

Talaat a declarat că motivul pentru care a luat măsuri legale împotriva Chinei a fost protejarea drepturilor egiptenilor, având în vedere că virusul a fost „fabricat de chinezi” așa cum spune administrația Trump. El a mai spus că a fost motivat de acuzațiile făcute de un avocat american care a depus un dosar împotriva Chinei.

Potrivit avocatului, președintele Egiptului, Abdel-Fattah el-Sissi, a fost îndemnat pe social media să formeze un comitet de drept internațional, cu toate acestea, nimeni din guvern nu a coordonat acțiunile cu Talaat. Guvernul Egiptului „nu intervine în problemele judiciare și menține o poziție neutră”, a spus el.

Talaat a subliniat că, după ridicarea restricțiilor la zboruri, el va putea călători în întreaga lume, căutând cazuri și cercetând legal guvernul chinez.

„Noi, egiptenii, avem drepturi. Președintele celei mai mari țări din lume a confirmat problema. America suferă daune uriașe care nu au fost create în toate războaiele”, a adăugat el.

Egiptul a înregistrat 1 939 de cazuri de coronavirus cu 146 de decese (date din 12 aprilie).

Un alt avocat, Emir Akpınar, a spus că ar mai putea fi introduse acuzații împotriva guvernului chinez. Potrivit lui Akpınar, ar putea fi introduse procese pentru toate victimele și pierderile economice.

„Dacă cei care au suferit pierderi de proprietăți și vieți și pot dovedi că motivul a fost coronavirusul, pot depune un dosar de compensare împotriva statului chinez”, a spus Akpınar, adăugând: „Toți proprietarii de afaceri și cetățenii care au suferit pierderi economice pot depune dosarele în instanțele locale din țara noastră”.

Akpınar a spus că statul va putea să aplice ulterior la instituțiilor juridice internaționale în conformitate cu principiile dreptului internațional. El a subliniat, însă, că „dovezile documentare trebuie protejate”.

„Adică, rapoartele spitalelor, pierderea forței de muncă și anumite documente care demonstrează pierderea venitului, ar trebui să fie păstrate în siguranță. În plus, cei care și-au pierdut rudele ar trebui să poată dovedi că cauza morții a fost COVID-19, în special în detaliile certificatelor de deces “, a spus el.

Un fost editor de ziar a sugerat că, dacă pierdeți o persoană iubită din cauza virusului, ar trebui să dați în judecată guvernul chinez. Kelvin MacKenzie, care a lucrat anterior la The Sun, a cerut oamenilor să ia măsuri legale împotriva Chinei dacă o persoană iubită moare din cauza coronavirusului, încurajând oamenii să „meargă după guvern”. El consideră că China este un „regim dezgustător”. Consideră că guvernul ar trebui să fie tras la răspundere, deoarece coronavirusul a început în China. Anterior, editorul a fost acuzat de rasism, scrie metro.co.uk.

Poate fi China trasă la răspundere pentru pandemia de coronavirus?

Tragerea la răspundere a Chinei pentru pandemia de coronavirus care a afectat până în prezent peste 150 de țări și regiuni de pe glob este posibilă, chiar dacă șansele de a obține despăgubiri pentru sutele de mii de persoane infectate și pentru miile de morți sunt foarte scăzute, dacă nu chiar imposibile. Aceasta este opinia experților în drept internațional sau cele ale căror puncte de vedere au fost exprimate în diferite canale media americane în ultima perioadă. Subiectul a căpătat noi dimensiuni în contextul în care 1) China desfășoară în prezent o campanie agresivă prin care încearcă să arunce responsabilitatea declanșării crizei pe umerii Statelor Unite și 2) prima plângere penală colectivă a fost depusă împotriva regimului de la Beijing într-un tribunal american, scrie G4Media.ro

Mulți experții care susțin că regimul din China ar trebui tras la răspundere în mod legal pentru pandemia de coronavirus. Argumentele lor se referă, în principiu, la faptul că Beijingul ar fi ascuns gravitatea bolii, i-a pedepsit pe avertizorii de integritate și nu a luat măsuri mai rapide pentru stoparea răspândirii virusului.

Alții, dimpotrivă, afirmă că țara comunistă nu poate fi acționată în justiție și că dreptul penal internațional nu include astfel de cazuri. Oricare ar fi situația însă, la mijloc nu este vorba doar de tragerea la răspundere a statului comunist, ci și de sume uriașe de bani cerute ca despăgubiri pentru mii de morți, sute de mii de bolnavi și pagube estimate la trilioane de dolari.

Experții afirmă că tragerea la răspundere a Chinei nu va însemna sfârșitul dramei umane, financiare și legale. Cel puțin două chestiuni au fost ridicate de experți:

  1. chiar dacă familiile vor avea succes în acționarea în justiție a regimului de la Beijing, iar judecătorii vor decide acordarea de compensații financiare, primirea acestor bani din partea Chinei se va dovedi dificilă.

„A da în judecată un guvern pentru că a gestionat greșit ceva precum coronavirusul nu se va dovedi probabil un proces câștigător în aproape nicio țară din lume,” a afirmat Dan Harris, fondatorul firmei de avocatură internațională Harris Bricken, afirmând că încasarea despăgubirilor va fi grea. „Guvernul chinez nu are prea multe bunuri în afara Chinei, iar instanțele de judecată de acolo nu vă vor permite să solicitați activele guvernului chinez din China. Companiile chineze, deținute de China, au active în afara Chinei, dar majoritatea țărilor contorizează aceste lucruri în mod diferit.”

  1. dezbaterea legată de cine este sau nu de vină pentru exacerbarea coronavirusului este încă în desfășurare. „Există dovezi că China a luat măsuri pentru a împiedica răspândirea informațiilor despre virus,” a afirmat Titus Nichols. „Cu toate acestea, China nu poate fi trasă la răspundere pentru acțiunile americanilor care refuză să țină seama de sfaturile guvern și continuă să răspândească virusul.” Așa cum este, de exemplu, cazul a numeroși studenți americani care au mers în Florida pentru vacanța de primăvară, unde au făcut plajă, au dansat și au petrecut ore în șir, ignorând avertismentele oficialilor. Plajele din Miami au fost în final închise.

Întreaga analiză poate fi citită pe G4Media.ro.

Externe

Pacientul care a văzut marea, după 50 de zile în spital

Publicat

pe

De către

După aproape două luni de spital, Isidre Coreea este unul dintre pacienții care s-a putut bucura de mare, alături de soția sa și o echipă de medici de la Hospital de Mar din Barcelona, Spania

Pacientul a spus că este „încântat” de acest tratament și că astfel a sărbătorit faptul că testul de Covid-19 a venit, în sfârșit, negativ.

Aceste ieșiri terapeutice pe plajă, care fac parte dintr-un program de umanizare a unității de terapie intensivă a spitalului, au fost întrerupte în timpul perioadei mai dificile a pandemiei, dar au putut fi reluate odată cu ameliorarea situației. 

Reprezentanții spitalului au declarat că acest tratament „îi ajută mult pe pacienți pentru că le permite să intre din nou în contact cu realitatea”.

Pacientul, care a fost internat pe 9 aprilie, a petrecut jumătate de oră pe plajă, împreună cu soția lui și cu o echipă de medici care au avut grijă atât de pacient, cât și de securitatea pietonilor care se plimbau pe faleză în acel moment.

Sura: elperiodico.com

Sursa foto: GETTY IMAGES / DAVID RAMOS

Citește mai departe

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

Publicat

pe

PE SCURT

Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol.

Există un focar major în internatul pshineurologic din Bender unde peste 100 de angajați și beneficiari au fost infectați cu COVID-19.

De asemenea, s-a atestat primul caz de re-infectare în regiune.

Săptămâna aceasta a avut loc ședința Comisiei Unificate de Control la Bender, unde nu s-a ajuns la nicio înțelegere.

PE LUNG

SOCIAL

1. În internatul psihoneurologic din Bender va fi creat un post epidemiologic, în urma focarului care a izbucnit recent. Aceasta înseamnă că situația legată de COVID-19 din internat va fi gestionată local de un epidemiolog. În internat sunt 353 de beneficiari. O parte din angajați și directorul internatului sunt suspendați din funcție. Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană anunță că în internat sunt infectate peste 100 de persoane.

Mai mult, se caută în jur de 25 de voluntari care să muncească în cadrul internatului, întrucât forța de muncă este insuficientă.

2. Pe 13 mai, a avut loc pentru prima dată o cursă cu autobuzul pentru a transporta oamenii din Bender în microraionul Severnîi. Microraionul Severnăi a fost blocat după ce așa-zisele autorități au pus satul Varnița în semi-carantină (ilegal) la sfârșitul lunii martie.

Autocarul nu a făcut nicio oprire în satul Varnița, chiar dacă în mod obișnuit, înainte de starea de urgență ilegală din regiune, autocarul oprea.

În general, această cursă este cu titlul de experiment. În autobuz circulă strict locuitori ai microraionului Severnîi și are o capacitate de 30 de oameni. Aceștia s-au înscris într-o listă cu o zi înainte de călătorie. Sunt planificate câte două curse dus-întors.

3. Săptămâna trecută a fost înregistrat primul caz de re-infecție în regiunea separatistă. Este vorba de o tânără de 23 de ani din satul Sucleia, din suburbia Tiraspolului. Pe 25 aprilie, fata a fost externată din spitalul din Slobozia, cu obligația de a se afla în carantină 14 zile. Câteva zile mai târziu, ea a început să prezinte simptome caracteristice bolilor respiratorii acute și a fost internată la Tiraspol. După examinare, s-a constatat că boala a reapărut. Astfel de cazuri apar dacă organismul uman nu și-a dezvoltat suficient imunitatea, scrie PMR Novosti.

4. Cu ocazia așa-zisei a 30-a aniversare a „independenței” regiunii transnistrene, canalul TV Pervîi Prednestrovskii va realiza un lungmetraj artistic. Conform scenariului, protagonistul va crește odată cu regiunea transnistreană. Filmul va include momente principale ale așa-zisei istorii a regiunii: formarea țării, confruntarea militară cu Moldova, formarea economiei, etapele dezvoltării, etapele politice și altele.

ECONOMIE

1. Așa-zisele autorități ale regiunii transnistrene au anunțat că le vor mări salariile lucrătorilor medicali implicați în lupta împotriva coronavirusului. Totuși, nu a fost anunțat despre ce mărire este vorba. În regiunea din stânga Nistrului lucrează aproape trei mii de lucrători medicali.

2. Așa-zisul stat transnistrean este gata să finanțeze 50% dintr-un salariu minim al angajaților întreprinderilor mici, a căror cifră de afaceri anuală este de până la 700 de mii de ruble transnistrene (aproape 39 000 euro). Salariul minim cel mai mare înregistrat anul trecut este în al treilea trimestru, pentru muncitorii calificați și este de 1842,5 ruble transnsitrene, echivalentul a aproximativ o sută de euro. Vezi aici mai multe despre salariul minim înregistrat în regiunea transnistreană. În Republica Moldova salariul minim este de 2 775 lei (144 euro).

POLITICĂ

1. Chișinăul a lansat o invitație Tiraspolului de a organiza Grupul de lucru pe domeniul drepturilor omului, în data de 14 mai 2020 pentru a discuta mai multe subiecte acumulate. Ședința Grupului de lucru pe probleme vamale, solicitată de negociatorul-șef al Tiraspolului, a fost amânată la inițiativa părții transnistrene, deși Chișinăul era pregătit pentru organizarea grupului de lucru.

De partea cealaltă, partea transnistreană spune că partea moldovenească a căzut din nou într-o poziție absurdă, interpretând procedura tehnică standard pentru acordul datei și orei întâlnirilor specialiștilor în format de comunicații video. În special, partea transnistreană a propus data actuală a reuniunii de experți în problemele vamale pentru a discuta problemele care apar în mod constant cu importurile (în perioada stării de urgență, partea transnistreană a acuzat aproape săptămânal autoritățile de la Chișinău despre faptul că ar bloca camioane cu echipamente medicale sau medicamente, informație infirmată de cei de la Chișinău), iar necesitatea transferului acesteia a apărut din cauza nepregătirii reprezentanților Republicii Moldova”.„În plus, astfel de insinuări arată clar prezența frustrării și chiar a temerilor în rândul reprezentanților Chișinăului în fața unei adevărate activități profesioniste, ceea ce reflectă, de asemenea, lipsa de idei și inițiativă generală a poziției actuale a Republicii Moldova în cadrul procesului de negociere. Reprezentanții moldoveni întârzie maxim momentul în care pur și simplu nu vor avea nimic de răspuns la numeroasele argumente ale părții transnistrene”, se arată într-un material publicat de PMR Novosti.

2. Pe 14 mai a avut loc ședința Comisiei Unificate de Control la Bender. S-a discutat despre instalarea ilegală a posturilor și barierelor în jurul localităților aflate sub jurisdicția autorităților constituționale, blocarea încercărilor observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare de a documenta regulamentar aceste încălcări și circulația neautorizată a tehnicii militare prin Zona de Securitate. La întrebarea tranșantă despre retragerea posturilor ilegale din Zona de Securitate și respectarea actelor de bază ale misiunii de pacificare, reprezentanții Tiraspolului nu au oferit niciun răspuns.

În Transnistria sunt 791 cazuri de COVID-19. Dintre acestea, 360 sunt tratate. Au decedat 30 de persoane.

FOTO: esp.md

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate3 ore în urmă

Plasma convalescentă, eficientă sau nu în lupta cu COVID-19? Rezultatele spitalelor noastre

PE SCURT Cetățenii care au depășit infecția de COVID-19 continuă să doneze plasmă convalescentă pentru persoanele în stare gravă cu...

Externe8 ore în urmă

Pacientul care a văzut marea, după 50 de zile în spital

După aproape două luni de spital, Isidre Coreea este unul dintre pacienții care s-a putut bucura de mare, alături de...

Social9 ore în urmă

4 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 223 de cazuri noi. Bilanțul persoanelor infectate ajunge la 9 018

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Prea devreme? Ce cred medicii despre relaxarea restricțiilor

PE SCURT După aproape trei luni de luptă intensă cu COVID-19, o bună parte din statele europene au anunțat relaxarea...

JustițieO zi în urmă

Un vlogger român a instigat la viol. S-a lăsat cu revolte, contracte pierdute și anchetă penală

PE SCURT Un vlogger popular din România, cu peste 850 de mii de abonați pe Youtube, a rămas fără contracte,...

SocialO zi în urmă

3 iunie 2020: COVID-19, PE SCURT: 247 de cazuri noi de infectare

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930