Connect with us
"
"

Politică

Parlamentul a decis: Care va fi procedura de desemnare a procurorului general interimar

Publicat

pe

PE SCURT

Parlamentul a introdus norme care reglementează vacanța funcției de procuror general. Astăzi, deputații au votat, în două lecturi, modificarea articolului 11 din Legea cu privire la Procuratură.

Astfel, procedura de desemnare a procurorului general interimar va parcurge următoarele etape: președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, va desemna un procuror general interimar până la organizarea concursului. Ședința Consiliului Superior al Procurorilor la care se face propunerea se va convoaca în maxim 3 zile de la intervenirea vacanței funcției.

PE LUNG

Potrivit documentului, președintele țării poate respinge candidatura propusă în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selecție a acestuia.

În cazul respingerii candidaturii sau în cazul în care Consiliul Superior al Procurorilor nu propune candidatura în termenul indicat, procurorul general interimar va fi desemnat prin decret prezidențial la propunerea Parlamentului, cu avizul Consiliului Superior al Procurorilor.

Parlamentul va propune candidatura în maxim 3 zile de la respingerea candidaturii de către președinte sau de la expirarea termenului în care Consiliul Superior al Procurorilor trebuia să propună candidatura.

Ședința Consiliului Superior al Procurorilor la care se oferă avizul se convoacă în maxim 3 zile de la adoptarea hotărârii Parlamentului.

Mandatul procurorului general interimar va dura până la numirea, urmare a concursului, a Procurorului General prin decret prezidențial.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

La ce ar putea duce o eventuală moțiune de cenzură împotriva Guvernului

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Incertitudine pe scena politică din Republica Moldova. După ce Guvernul și-a asumat răspunderea asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, șeful statului Igor Dodon declară că șansa privind înaintarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului este foarte mare. „Aceasta se pregătește deja”, a declarat Igor Dodon, precizând totuși că socialiștii vor să păstreze actuala majoritate parlamentară și Guvernul.

La rândul său, prim-ministra Maia Sandu susține că nu intenționează să renunțe la decizia prin care Executivul și-a asumat răspunderea pentru modificarea Legii Procuraturii și nici nu va îndeplini solicitarea socialiștilor de a o demite pe ministra Justiției. Înaintarea unei moțiuni de cenzură de către PSRM ar conduce la demiterea guvernului Maia Sandu, iar experții politici susțin că în acest caz sunt mai multe scenarii, unul dintre care ar fi alegerile parlamentare anticipate. Experții economici spun că situația ar duce businessul în zona de incertitudine.

PE LUNG

Guvernul a adoptat miercuri o hotărâre privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii privind Procuratura, potrivit căreia prim-ministra Maia Sandu va fi cea care va înainta o listă scurtă de candidați pentru funcția de procuror general către Consiliul Superior al Procurorilor. Socialiștii au solicitat imediat demisia ministrei Justiției Olesea Stamate, iar astăzi deputații socialiști s-au întrunit într-o ședința la care a participat șeful statului.

Ce declară Maia Sandu

Premiera Maia Sandu a declarat că Guvernul a luat o decizie pentru a rezolva o problemă și nu are de ce să anuleze această lege. „Probabil această soluție nu a fost cea mai elegantă, dar a fost singura care s-a putut găsi în această situație”, a spus prim-ministra. Ea a menționat că problema este majoră, iar reforma justiției este motivul pentru care Blocul ACUM se află în această majoritate parlamentară cu PSRM în Parlament.

„Alegerea procurorului general este un element al reformei justiției. Deci, este nevoie ca oamenii care ajung în lista la CSP să fie cu integritate, în care avem încredere că vor aplica legea, vor insista pe aplicarea corectă a legii și vor munci pentru cetățeni și nu pentru tot felul de găsti, așa cum s-a întâmplat în trecut. Ne-am asumat acest risc și suntem gata să ne asumăm toate costurile, inclusiv căderea Guvernului”.

Maia Sandu a mai spus că  este foarte important cine va fi procuror general în următorii 7 ani. „ De asta depinde dacă va porni o reformă adevărată sau va continua dezmățul în Procuratură, așa cum s-a întâmplat până acum. Credem în continuare că această reformă este cea mai importantă, că de modul în care vom reuși să ne mișcăm aici depinde soarta acestei țări în următorii ani”,  a precizat ea.

Ce zic Zinaida Greceanîi și Igor Dodon

După ședința de astăzi cu deputații socialiști, lidera PSRM Zinaida Greceanîi a declarat că majoritatea parlamentară trebuie păstrată, de aceea socialiștii „mai fac o încercare” și o invită pe prim-ministra Maia Sandu în Parlament.

„Noi ne dorim păstrarea, cu orice preț, a acestei majorități parlamentare. De aceea, mai facem o încercare. Am invitat-o pe doamna Maia Sandu, mâine, la discuții. Dar, întrucât proiectul de asumare a răspunderii de către Guvern a fost deja înregistrat în Parlament, voi convoca Biroul Permanent al Parlamentului, cel mai probabil ca la orele 15:00 va avea loc ședința în plen, unde și se va decide totul”.

La rândul său, președintele Igor Dodon, care este liderul informal al PSRM, a declarat că poziția sa personală, dar și cea a PSRM, este păstrarea acestei majorități parlamentară și a acestui Guvern „pentru că este o șansă pentru RM”.

„În același timp, colegii socialiști categoric nu acceptă inițiative care contravin Constituției, în opinia lor, dar și acelor înțelegeri care au fost semnate între socialiști și Blocul ACUM. Socialiștii și Blocul ACUM au semnat, inclusiv eu, un acord în septembrie, în care e scris foarte clar care e procedura de desemnare a candidaților pentru diferite funcții. Noi susținem reforma justiției, reforma Procuraturii, dar atunci când se încearcă să se subordoneze politic unei persoane, unui lider de partid, funcții importante în stat cred că lucrul acesta nu este tocmai bun”.

Întrebat ce șanse există ca să fie înaintată o nouă moțiune împotriva Guvernului, Igor Dodon a spus că este una foarte mare. „Aceasta se pregătește deja, mâine până la 15:00 vom vedea poziția Guvernului, după care decidem”.

Hotărârea Guvernului, publicată în Monitorul Oficial

Hotărârea Guvernului privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial. Potrivit normelor constituționale, legea adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului intră în vigoare la 3 zile de la angajarea răspunderii, fie în ziua respingerii moțiunii de cenzură depusă în raport cu angajarea răspunderii. Respectiv, Guvernul cade dacă aceasta este votată cu 51 de voturi din totalul de 101.

Neașteptat: PDM și-a retras moțiunea de cenzură împotriva Guvernului

Partidul Democrat a anunțat astăzi că, pentru a debloca activitatea Parlamentului, își retrage moțiunea de cenzură depusă anterior împotriva Guvernului Maiei Sandu. Deputatul Andrian Candu a ținut să precizeze ]ns[ că democrații vor susține o eventuală moțiune depusă de PSRM.

„Acest Guvern, în această componență și cu această conducere, nu-și merită rolul de guvernare. Fracțiunea PDM va susține plenar orice propunere de demitere a Guvernului Maiei Sandu pentru lipsă de profesionalism, lipsă de eficiență, lipsă de rezultate în beneficiul țării și al cetățenilor”, a menționat Andrian Candu.

Ce se întâmplă dacă trece moțiunea de cenzură

Politologul Ion Tăbîrță susține că șansele unei moțiuni de cenzură cresc. Și acum totul va depinde de negocierile dintre blocul ACUM și PSRM.

„Ca să mențină actualul Guvern, trebuie ca cineva să dea înapoi. Fie Maia Sandu dă înapoi și-și retrage decretul de lege, fie socialiștii nu își vor vota propria moțiune de cenzură. Lucrurile se complică. Nu știu dacă se poate de găsit o soluție de compromis”.

Potrivit expertului, dacă cade Guvernul Maia Sandu există câteva scenarii: reformatarea alianței – iar se încep proceduri și discuții. Reformatarea alianței poate avea loc fie dintre PSRM și PDM, cel din urmă in corpore sau cum au apărut speculații prin presă un anumit număr de deputați democrați rupți de la fracțiune plus Partidul ȘOR.

Fie că ne ducem spre alegeri anticipate.

O participare a Blocului ACUM la guvernare este puțin probabilă, în mod special este puțin probabilă cu participarea socialiștilor. „Odată ce cade Guvernul Sandu, eu las foarte puține șanse că mai poate avea o coaliție de guvernare formată din socialiști și blocul ACUM”, a menționat el.

„Dacă nu vom avea o alianță dintre PSRM și PDM, un scenariu real – real ar fi totuși alegeri anticipat”.

La rândul său, expertul economic Stanislav Madan susține că în cazul votării moțiunii de cenzură Republica Moldova va intra într-o zonă de incertitudine, iar pentru business și efectuarea investițiilor incertitudinea este cel mai nociv lucru. Pentru că toate aceste procese sunt stopate.

„Impactul asupra economiei în general ar depinde și cât de mult se va prelungi criza politică după căderea Guvernului. Dacă se va prelungi o perioadă mai îndelungată riscăm să ieșim din acordul cu FMI, să fie probleme în asimilarea finanțărilor externe și respectiv să apară probleme de echilibru bugetar al finanțelor publice”.

Dacă moțiunea nu va fi înaintată

Politologul Ion Tăbârță: Dacă Maia Sandu „dă înapoi”, se pune capăt procesului de dezoligarhizare și de reformă a justiției. „Maia Sandu a spus că suntem într-o alianță cu socialiștii, atât timp cât reformăm justiția. Dacă nu reușim reformarea justiției înseamnă că scopul acestei alianței nu mai este. Maia Sandu riscă – fie mergem cu reforma justiției , ori cade cade Guvernul și noi trecem în opoziție”.

Potrivit lui, dacă socialiștii cedează și nu vor înainta moțiunea atunci, probabil, nu este exclus să aibă negocieri dintre cei de la ACUM și PSRM.
„Socialiștii se vor retrage doar cu anumite condiții – implicarea lor în actul guvernării, în anumite funcții în Guvern. Deci este evident că Maia Sandu nu se va retrage, iar socialiștii se vor retrage, dar vor dori anumite cedări din partea blocului ACUM”.

Expertul Stanislav Madan: dacă Guvernul Maia Sandu nu cade, vom urma același curs previzibil, dar ar putea rămâne senzația unei bombe cu ceas.

Șeful statului Igor Dodon i-a invitat pe deputații din fracțiunile PAS și Platforma DA la discuții separate, mâine, la Parlament. La ora 10:00, șeful statului se va întâlni cu deputații din fracțiunea PSRM, la ora 11:00 i-a invitat la discuții pe cei din fracțiunea PAS, iar la 12:00, pe cei din fracțiunea Platforma DA. Pentru ora 15:00 este programată ședința plenară a Parlamentului.

Citește mai departe

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

Citește mai departe

Politică

Legea Procuraturii a fost modificată. Deputații au votat proiectul în a doua lectură

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Modificarea Legii Procuraturii a fost votată în două lecturi de Parlament. Potrivit modificărilor legislative, candidatul la funcția de procuror general trebuie să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror sau judecător sau 8 ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală.

Concursul pentru funcția de procuror general va consta din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

PE LUNG

Numirea procurorului general de către președintele țării se va face la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor din rândul candidaților propuși de către Comisia constituită de Ministerul Justiției.

Comisia de concurs va consta din următorii membri: Ministrul Justiției, un fost judecător sau fost procuror cu o experiență de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător, un expert internațional cu vastă experiență în procuratură sau în domeniul anticorupție, un expert recunoscut sau profesor titular în domeniul dreptului, un reprezentant al societății civile. Un expert național recunoscut va fi desemnat în Comisie de către președintele Parlamentului.

Membrii Comisiei trebuie să se bucure de o reputație ireproșabilă și să aibă o experiență de cel puțin 10 ani în domeniul de specialitate.

Consiliul Superior al Procurorilor va desfășura interviul candidaților propuși de Ministrul Justiției. Interviul va fi înregistrat în format video și va fi făcut public imediat după finalizarea intervievării ultimului candidat.

În cazul în care președintele va respinge candidatura selectată, Consiliul Superior al Procurorilor va restitui Comisiei de concurs lista candidaților prezentată. În urma înlăturării încălcărilor constatate, Comisia poate prezenta Consiliului Superior al Procurorilor aceeași listă sau o altă listă de candidați din rândul persoanelor care au depus dosarele pentru concurs sau poate decide reluarea preselecției candidaților.

La sesizarea Ministrului Justiției sau a președintelui țării, poate fi constituită o Comisie pentru evaluarea activității procurorului general. Evaluarea activității procurorului general va avea drept scop verificarea faptului dacă procurorul general s-a implicat ilegal în activitatea unui alt procuror sau a intervenit ilegal pe lângă alte autorități, instituții sau funcționari pentru soluționarea oricărei chestiuni sau comiterea unor acțiuni care afectează grav imaginea Procuraturii ori independența procurorilor.

Urmare a evaluării activității procurorului general, Comisia de evaluare va întocmi un raport motivat și va propune Consiliului Superior al Procurorilor eliberarea din funcție a acestuia.

Încetarea mandatului procurorului general are loc prin decretul președintelui, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

În funcția de adjunct al procurorului general va fi numită persoana care are o experiență de cel puțin 5 ani în funcția de procuror în ultimii 15 ani și dispune de capacități organizatorice.

Totodată, proiectul mai prevede extinderea numărului de membri ai CSP de la 12 la 15 membri.

Inițiativa a fost susținută cu voturile a 55 de deputați.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle3 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031