Irina, Ioana, Angela, Diana și Cristina au diferite vârste, interese, trăiesc în medii diferite și amintirile lor din copilărie parcă au puține lucruri în comun… Ce le unește pe aceste cinci femei? Toate au fost victime ale violenței fizice sau psihologice, au suferit, au tăcut și au suportat până într-o zi. 
Ele au iubit, iar în tumultul acesta de sentimente nu au observat cum așa numita grijă și gelozie s-a transformat în violență.
Aceasta nu este doar istoria lor, ci a unui număr mult prea mare de cetățeni ai Republicii Moldova. Violența în familie se întâmplă peste tot, în cel puțin 65% din familiile din Moldova. Violența nu ține cont de statutul social, nici de situația financiară și, uneori, nici de educația agresorului. În majoritatea cazurilor, după primul abuz, situația se înrăutățește în timp. Anual, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 34 de decese în urma violenței în familie, arată statisticile oficiale.
Violența în familie reprezintă una dintre cele mai grave și răspândite infracțiuni cu care se confruntă societățile contemporane, lezând drepturile și demnitatea umană a membrilor acestora. Fenomenele respective persistă în toate statele lumii, indiferent de modul de organizare politică sau economică a acestora, bunăstarea societății, rasă, cultură.
Cele 8 tipuri de violență domestică
1. Violența verbală este primul pas al violenței domestice. Insultele, amenințările, cuvintele degradante sau umilitoare sunt folosite de partener pentru a-și impune poziția dominantă.
2. Violență psihologică are ca scop controlul. De cele mai multe ori, motivând gelozia, agresorul începe să controleze toate aspectele vieții victimei.
3. Violența socială – treptat, victima este izolată de familie, de prieteni sau colegi. Agresorul îi interzice frecventarea locului de muncă, contactarea familiei sau a prietenilor.
4. Violența fizică este cea mai cunoscută formă de violență domestică și cea către care escaladează celelalte tipuri de violență în familie. Include vătămarea corporală, mascarea urmelor sub forma unor accidente și supunerea victimei la activități epuizante.
5. Violența economică – Controlul resurselor financiare face ca victima să fie captivă în relație. Interzicerea activității profesionale sau interzicerea dreptului de a poseda lucruri sunt doar câteva dintre metodele prin care agresorul își menține controlul.
6. Violența spirituală implică subestimarea, ridiculizarea sau interzicerea accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase și impunerea altor valori, care fac ca victima să își piardă identitatea.
7. Violența sexuală – Partenerii încep să considere că femeia are obligația de a avea relații sexuale cu bărbatul, oricând și oricum, chiar dacă acestea implică brutalitate, relații sexuale forțate sau acte degradante.
8. Violența cibernetică – Comportamentele agresive sunt pedepsite de lege inclusiv atunci când se întâmplă online. Hărțuirea online, publicarea imaginilor intime fără acordul persoanei, controlul mijloacelor de comunicații sunt considerate violență cibernetică.
Violența împotriva femeilor este o încălcare a legii în majoritatea țărilor, însă rămâne deseori nesancționată corespunzător. În Moldova, polițiștii pot întocmi la fața locului un ordin de restricție de urgență, care le oferă victimelor 10 zile de siguranță, în care pot obține o ordonanță de protecție pentru trei luni. Legea a intrat în vigoare pe 16 martie 2017, iar primul ordin a fost semnat chiar a doua zi. Ulterior, a fost anunțată prevederea care face posibilă ca agresorii familiali să fie monitorizați electronic, prin intermediul unei brățări, instalată la mână sau picior, imediat după pronunțarea de către judecător a ordonanței de protecție.
Ce faci dacă nu te simți în siguranță
Dacă nu te simți în siguranță la domiciliu, poți solicita plasament temporar gratuit centrelor care prestează servicii de plasament victimelor violenței în familie. De asemenea, centrele îți vor oferi consultanță, sau alte servicii pentru rezolvarea situației tale (asistență psihologică, juridică, angajare în câmpul muncii etc). Pentru securitatea ta, serviciile care îți vor fi oferite, vor fi confidențiale, inclusiv, locul aflării tale. Poți solicita plasament temporar la următoarele centre:
- Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008;
- Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Chișinău – 022 55 30 42 sau 022 55 84 41;
- Asociația împotriva Violenței „Casa Mărioarei”, Chișinău – 022 72 58 61;
- Centrul maternal „Ariadna”, Drochia – 025 22 03 08 sau 025 22 10 32;
- AO „Centrul de Criză Familială „Sotis”, Bălți – 023 19 25 41;
- Centrul de Plasament Temporar pentru Copii, Bălți – 023 17 10 03;
- Centrul raional Maternal „Pro-Femina”, Hîncești – 026 92 33 64 sau 026 92 29 34;
- Centrul Maternal „Pro Familia”, Căușeni – 024 32 69 75 sau 024 32 68 35;
- Telefonul de Încredere pentru fete și femei – 008008008;
- Centrul Maternal, Cahul – 029 94 40 80.
Totodată, ai posibilitatea să soliciți instanței de judecată instituirea măsurilor de protecție în favoarea ta, dar și obligarea agresorului să părăsească temporar (pe o perioadă de maxim 90 de zile) domiciliul comun. Pentru aceasta urmează să depui o cerere cu privire la eliberarea ordonanței de protecție în instanța de judecată. Judecătorul se va pronunța în termen de maximum 24 de ore asupra cererii și va dispune admiterea/respingerea cererii victimei. 
