Orientul misterios: obiectivele diplomației moldovenești/ OPINIE

Normal
0

false
false
false

EN-US
ZH-CN
X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}

Normal
0

false
false
false

EN-US
ZH-CN
X-NONE

În pofida unor opinii larg răspândite că lectura informațiilor plasate pe site-urile administrației publice centrale din RM ar fi o ocupație plictisitoare, fără mare sens, am ajuns la concluzia că ea ar genera totuşi un interes pentru analiză, investigații, dar și concluzii surprinzătoare. Cu atât mai mult că în situația în care politicienii moldoveni preferă limbajul lui Esop și recurg la fapte și nume concrete doar în situații critice, cele plasate pe site-urile Guvernului, Ministerului de Externe, Monitorului Oficial al RM şi multe altele ne oferă o oportunitate de a înţelege cele relatate de ei.

Anul 2013 a început cu evenimente marcante în domeniul politicii externe a RM, aflat sub înaltul patronaj al Ministrului Iurie Leancă. La 2 ianuarie curent Guvernul a hotărît să fie deschise trei ambasade noi ale RM, în Regatul Țărilor de Jos, Canada și Statul Qatar. Evitând argumentările Externelor pentru ambasadele în Olanda și Canada, vom încerca să înţelegem explicațiile Ministrului Leancă în cazul Qatar-ului.

Potrivit Guvernului, “deschiderea Ambasadei RM în Statul Qatar vine să creeze baza pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a unei colaborări fructuoase”, acest subiect fiind discutat în cadrul vizitei dlui Vlad Filat în Statul Qatar din luna decembrie 2012. Iar în scurta sa prezentare Iurie Leancă a menționat că ”acest dialog (cu Qatar-ul), de asemenea, are perspective promițătoare atît sub aspect investițional, cît și în alte domenii importante”.

Argumentare întocmai diplomatică, pe potriva abilităților dlui Leancă. Dacă substituim denumirea Statului Qatar cu oricare altă țară sau regiune, nimeni nici nu va observa că dl Leancă ar pleda pentru deschiderea unei misiuni diplomatice în Zanzibar, de exemplu. Dacă propune Leancă – ştie el ce ştie. De unde și până unde însă un astfel de interes din partea autorităților RM pentru Qatar? Să depănăm firul evenimentelor care au precedat aceasta decizie a Guvernului RM.

„Orientul – un subiect delicat”

Într-un interviu pentru portalul TRIBUNA, Iurie Leancă declara la 22 decembrie 2012 drept o prioritate a MAEIE continuarea eforturilor de ieşire în afara zonelor tradiţionale, invocând  drept exemplu vizita foarte bună a dlui Filat în Qatar. Și tot Leancă justifica aceste eforturi precum că ele urmau să aducă un element foarte important – mai multă bunăstare pentru cetăţenii Republicii Moldova. Chiar că se cere o analogie cu eroul bolşevic de cinema care se străduia să fericească haremul unui lider al insurgenţilor din Asia Centrală, tot povăţuind tânărul său asociat: „Восток – дело тонкое” (Orientul – un subiect delicat).

Bunăstarea este un lucru extrem de complex și pentru a aprecia cât de multă bunăstare necesită moldovenii o echipă de experți, în componența a 14 persoane, s-a deplasat în Qatar în perioada 10-12 decembrie 2012. Specialiștii moldoveni au fost selectați riguros, componența delegației fiind aprobată, post-factum de altfel, după cum e obiceiul în Guvernul Filat, prin Hotărârea cu nr. 985 din 24 decembrie 2012.

Vizita a fost întradevăr foarte productivă, fiind organizate numeroase întrevederi, semnate acorduri bilaterale în diverse domenii, s-a decis deschiderea reprezentanţelor diplomatice în RM şi Qatar. Serviciul de presă al Guvernului a reflectat evenimentul în 6 comunicate de presă și 3 reportaje video. La reîntoarcere în țară, Premierul a susținut o conferință de presă în care a punctat că această „vizită a avut rezultate concrete care, la sigur, vor aduce beneficii țării noastre”. De asemenea, el a ținut sa sublinieze acest eveniment marcant și în prezentarea sa în cadrul conferinţei de presă din 24 decembrie referitor la activitatea Guvernului în 2012.

Tăceai – filozof rămâneai

Doar că așa cum o lingură de dohot strică un butoi cu miere și examinarea atentă a materialelor postate pe site-ul Guvernului au ridicat semne de întrebare asupra caracterului și scopului real al vizitei. Accesaţi acest site și efectuați o căutare cu cuvântul cheie Qatar. Atrageți atenție la pozele din comunicatele de presă care în mare parte sunt focalizate pe protagonistul de bază Vlad Filat. Însă cele care arată întreaga delegație a RM sunt oarecum distorsionate, unghiul fiind specific, de parcă intenționat s-a evitat includerea tuturor membrilor delegatiei RM. Poate acesta ar fi specificul maieștrilor photo/video de la Chișinău; doar nu încăpea Filat în obiectivul camerei de luat vederi în cursul unei vizite recente a unui oficial străin la Chişinău!?

Dar nu s-a putut evita ceea ce, aparent, țineau să nu anunțe șeful și membrii delegaţiei. Prima poză de la ceremonia de semnare a unui șir de acorduri de cooperare, care a avut loc în prezența prim-miniştrilor RM și Qatarului, oferă imaginea truncheată a unei persoane (poza 1), care ar apărea foarte sumar în poza de la întilnirea cu conducerea Autorității Naționale pentru Investiții și a Camerei de Comerţ şi Industrie (poza 2) şi tot ea e în planul secund, dar mult mai clar, în poza 3. În final, ea e văzută cu ochiul liber printre membrii delegatiei RM în poza cu nr. 4.

Cine e totuși necunoscutul care s-a plasat între Ministrul Răducanu și Directorul General Ghilaș; ce functie ocupă și de ce nu e în lista delegației guvernamentale. Intriga e și mai mare cînd în secvența video de la întrevederea cu Emirul Statului Qatar aceeași persoană se salută cu șeful statului qatarez dupa Filat, Leancă și Sandu, aparent ca membru al delegației RM. Cunoscătorii protocolului și uzanțelor diplomatice în instituțiile de stat și-ar pune întrebarea: cum de s-a admis participarea unei persoane terțe, ne-anunțate oficial, la o întrevedere la nivel de șefi de stat și de guvern. E un caz extraordinar! Ar cunoaște oare aceasta cei de la MAEIE? Sigur că da, o cunosc foarte bine, dar deliberat au încercat să ascundă incidentul; fapt care de altfel nu a avut loc în premieră.

Persoana menționată e nimeni altcineva decât dl Victor Țvircun, Secretarul-General al Secretaritului Permanent Internațional al Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră (BSEC). Dânsul a fost propus în post de către autoritățile RM (citește Leancă și Filat) și numit în înalta funcție la 1 iulie 2012. Însă respectivul domn este cunoscut opiniei publice din Moldova ca ex-Ministru al educatiei în Guvernul Tarlev-2 (19 aprilie 2005 – 31 martie 2008).

Cum de s-a întâmplat că un funcționar internațional s-a infiltrat printre membrii delegației RM și a participat la discuțiile bilaterale. Aparent, pură coincidență, dl Țvircun a efectuat o vizită de lucru în Qatar în perioada 9-11 decembrie 2012 și a avut întrevederi cu conducerea Qatar-ului, exact ca și dl Filat. Doar că comunicatul respectiv de presa al BSEC e foarte succint și lipsesc traditionalele poze, similar evenimentelor de acest gen, de la întrevederile dlui Țvircun cu înaltele persoane din Qatar. Nu se poate! Membrii BSEC ar putea să se intereseze de aceste detalii şi dl Ţvircun, dar şi patronii acestuia s-ar pomeni într-o situaţie jenantă.  

Poate Țvircun a fost prezentat la întrevederi ca simplu cetățean al RM; doar se practică în Moldova participarea la diverse evenimente, acțiuni (gen sindrofii, vânători, etc.) nu în calitate de deputați, procurori, consilieri, ci ca simpli cetățeni, neafiliați politic. Ce a cautat el atunci la o întrevedere oficială, organizată sub bagheta șefului diplomației moldovenești? Putem doar specula asupra unui răspuns al MAEIE, dar concluzia e simplă – atât MAEIE și Guvernul RM, cât și șeful Secretariatului unei organizații internaționale (cetăţean RM) au deviat de la uzanțele protocolare în relațiile internaționale și au încercat sa mușamalizeze acest fapt.

Encore, encore…

Nu este însă primul caz în practica unor demnitari din RM cu tăinuirea sau prezentarea incompletă a informației. Dacă persoane oficiale din Moldova sunt învinuite de a avea câteva identități care le-ar schimba ca mănușile pe mână, de ce și alții nu ar proceda similar. Cum? Să vedem în continuare.

Dl Țvircun a activat ca Ambasador al RM în Turcia, iar prin cumul și în alte 7 state arabe, inclusiv Qatar, în anii 2001-2005. Ulterior, el a muncit circa trei ani în calitate de ministru al educației în Guvernul Tarlev (2005-2008) şi pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în organele de stat şi activitate metodico-didactică şi organizatorică intensă ex-Președintele Voronin i-a conferit la 18 octombrie 2005 Ordinul "Gloria Muncii".

În acea perioadă dl Țvircun şi-a adus aportul la deschiderea, la 9 decembrie 2007, în satul Măcăreşti, r-nul Ungheni a Liceului Teoretic „ELADA”. Potrivit relatărilor din presă, proiectul a fost realizat cu suportul lui Bartolomeus I, Patriarh al Constantinopolului, în colaborare cu parteneri din Republica Elenă. Posibil Țvircun l-a cunoscut pe Patriarhul Bartolomeus I în timpul activității sale diplomatice în Turcia, dar Liceul a fost construit propriu-zis în perioada în care el deținea funcția de ministru.

Straniu însă, unora le este silă de a-şi aminti de funcţiile deţinute anterior; ar fi oare ceva de ascuns?  Nu era cazul, deoarece în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia deosebită la edificarea şi dotarea Liceului „Elada”, Preşedintele interimar Lupu i-a conferit d-lui Ţvircun prin decretul nr. 536 din 28.02.2012 „Ordinul de Onoare”. Doar că nu ex-Ministrului, ci ex-Ambasadorului RM în Turcia, profesor universitar. De parcă Ambasadorul ar fi contribuit mai mult decât Ministrul Țvircun?

De ce nu şi ex-Directorului Institutului de integrare europeană şi ştiinţe politice al Academiei de Ştiinţe, despre care cotidianul Timpul scria la 27 mai 2010, la demisia acestuia, că ex-ministrul comunist Ţvircun figurează printre candidaturile de a pleca ambasador în Turcia. Nu a fost însă să fie şi Leancă l-a propulsat în fincţia de Secretar–General la BSEC, post care probabil nu trebuia partajat cu partenerii din AEI.

Şi totuşi e iubirea

În incercarea de a clarifica lucrurile cu dl Ţvircun am deviat de la subiectul principal, relaţia Leancă  – Qatar. Examinând informaţia plasată pe site-ul MAEIE am identificat un comunicat de presă din 31.05.2010 care relatează într-o manieră succintă despre visita oficială a dlui Leancă în Qatar. Iată de unde ar lua start procesul de consolidare şi aprofundare a cooperării bilaterale cu această ţară.

Dar ce e asta, iarăşi o poza stranie, nu cumva maniera de a trunchea pozele este în vogă la MAEIE începând cu 2010?  Cititorul atent vede în poza plasată pe site-ul MAEIE silueta unei persoane, asociat al Ministrului Leancă. Vă propun atenției şi poza originală, publicată în ziarul “The Peninsula”, editat în Qatar în limba engleză, care oferă o absolut altă perspectivă asupra însoţitorilor dlui Leancă. Exact, mai e un participant la întrevedere, ex-Ambasadorul sau ex-Ministrul Ţvircun. Ce a vrut să tăinuiască dl Leancă la acel moment, participarea unui cetăţean al RM la o întrevedere oficială? Sau s-a sfiit de partenerii săi din Alianţă că era însoţit în vizite oficiale de foşti demnitari din guvernul comunist?  Probabil, dar lipsa unor reacţii a şi dat frâu liber mai marilor de la MAEIE şi a generat confuzia în cursul vizitei dlui Filat peste 2,5 ani.

Normal
0

false
false
false

EN-US
ZH-CN
X-NONE

Şi cum de se întâmplă că la numai 8 luni de la instaurarea în fotoliul de Ministru de Externe, dl Leancă se deplasează în mai 2010 în vizită oficială în Qatar şi reuşeşte să semneze două acorduri bilaterale, acţiuni care necesitau timp şi coordonări cu partea qatareză. Atenţie – nu în Regatul Arabiei Saudite, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Bahrain sau Oman, ci anume în Qatar. Să fi fost un anumit interes pentru această ţară, apărut pe parcursul activităţii anterioare a dlui Leancă în sectorul privat, sau a avut dânsul un sfetnic, tainic, care a reuşit să genereze interesul deosebit pentru Qatar. Ce e totuşi la mijloc?

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}

Am menţionat şi alte state din regiune, care ar merita interesul unui diplomat deşevârşit, dar aparent dl Leancă nu le-a onorat cu atenţia sa, lăsându-le fără vizite şi acorduri semnate, cel puţin ăsta e rezultatul analizei paginilor la capitolul cooperare bilaterală de pe site-ul MAEIE (actualizate preponderent către mijlocul anului 2012). În general, site-ul MAEIE oferă o oportunitate rară de a crea o imagine asupra stilului de administrare şi calităţilor funcţionarilor moldoveni, celor care se vor a fi europeni, dar preferă meleagurile orientale; subiect ce necesită o investigaţie separată.

Apropo, dacă am tot lansat supoziţii, de ce oare Guvernul a propus deschiderea a tocmai trei ambasade, probabil o duce bine PIB-ul ţării şi nu încetinesc defalcările în buget. Nu ar fi aici o legatură cu titlul poemului lui George Cojbuc „Trei, Doamne, şi toţi trei!”, doar că trei membri ai AEI în cazul nostru. Atât timp cât nu s-a năruit betonul alianţei e necesar de a avea grijă de toate componentele sale. Să urmărim cine totuşi va pune mâna pe misiunea din Qatar.

de Damian Codreanu

Opiniile exprimate în prezentul articol aparțin autorului și nu reflectă în mod neapărat poziția portalului Moldova.ORG

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.