Acest articol a fost scris de către Dr. Ionaș Aurelian Rus, Profesor de Științe Politice la University of Cincinnati Blue Ash College (SUA). Opinia redacției Moldova.org poate să nu coincidă cu opinia inclusă în acest articol.
***
Președintele Moldovei, fostul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și fost politician comunist și ministru al guvernului moldovean Igor Dodon (2006-2009), care și-a asumat funcția la 23 decembrie 2016, are un fundal în care a făcut declarații publice în favoarea unei extinderi teritoriale a Moldovei în detrimentul Ucrainei. De asemenea, el a recunoscut semi-oficial Crimeea ca parte a Rusiei. Dodon a fost departe de singura persoană publică de stânga, pro-rusă, din Republica Moldova, care dorește o Moldova mai mare în detrimentul unei Ucraine mai mici. Într-adevăr, manualele de istorie pe care le-a introdus Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, care a condus țara în 2001-2009, au inclus idei similare.
La câțiva ani după ce a părăsit Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și a devenit liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova în 2011, Dodon a făcut o astfel de declarație. După cum se poate vedea în articolul și înregistrarea în limba română a lui Dodon, el a făcut câteva declarații iredentiste în studiourile Unimedia din Republica Moldova pe 19 martie 2014. Aceasta s-a produs curând după ocuparea Crimeei de către Rusia lui Putin, care este menționat în înregistrare.
Dodon a spus pentru prima dată: „Să nu uităm că, în anul 1940, ilegal, anumite teritorii ale Republicii Moldova au fost excluse din componența sa și au fost unite artificial cu un alt stat. Nu voi dezvălui (asta), dar oamenii înțeleg foarte bine. Nu cred… ”Atunci, doamna Robu l-a întrebat:„ Vă rog să-mi spuneți la ce vă referiți mai exact. ” Dodon a adăugat apoi: „Cred că oamenii înțeleg foarte bine [că mă refer] la sudul și nordul Republicii Moldova. Și astfel, de ce nu, în aceste condiții și după ce a fost deja creat un precedent. Există deja un precedent. După precedentul Crimeei, de ce nu ar trebui să ne gândim la acest lucru în raport cu teritoriile care au fost istorice, timp de sute de ani, o parte din Republica Moldova? ” Reporterul l-a întrebat: „Prin urmare, te referi la Cernăuți, la Bucovina? ” Dodon a adăugat: „Mă refer la sudul istoric și nordul istoric al Moldovei.” Reporterul a întrebat: „De la cine ar trebui să o cerem?” Dodon a răspuns: „Și următoarea întrebare a fost?” Reporterul a continuat: „Nu, v-am întrebat de la cine trebuie să le cerem …”, a adăugat Dodon, „Mi-am exprimat părerea. Elena, mi-am exprimat foarte clar părerea ”. Elena a adăugat: „Mi-ai spus…” Dodon: „Mesajul…” Elena: „L-ai exprimat la jumătatea drumului”. Dodon: „Mesajul pentru cei care doresc să-l înțeleagă a fost înțeles foarte bine de ei.” Elena: „Dar pentru cei care nu au înțeles-o?” Dodon: „Cei care nu au înțeles acest lucru vor veni la noi, la cursuri, la ore (adică ore) și le vom explica astfel încât să înțeleagă.”
Dodon a spus pentru prima dată: „Să nu uităm că, în anul 1940, ilegal, anumite teritorii ale Republicii Moldova au fost excluse din componența sa și au fost unite artificial cu un alt stat. Nu voi dezvălui (asta), dar oamenii înțeleg foarte bine. Nu cred… ”Atunci, doamna Robu l-a întrebat:„ Vă rog să-mi spuneți la ce vă referiți mai exact. ” Dodon a adăugat apoi: „Cred că oamenii înțeleg foarte bine [că mă refer] la sudul și nordul Republicii Moldova. Și astfel, de ce nu, în aceste condiții și după ce a fost deja creat un precedent. Există deja un precedent. După precedentul Crimeei, de ce nu ar trebui să ne gândim la acest lucru în raport cu teritoriile care au fost istorice, timp de sute de ani, o parte din Republica Moldova? ” Reporterul l-a întrebat: „Prin urmare, te referi la Cernăuți, la Bucovina? ” Dodon a adăugat: „Mă refer la sudul istoric și nordul istoric al Moldovei.” Reporterul a întrebat: „De la cine ar trebui să o cerem?” Dodon a răspuns: „Și următoarea întrebare a fost?” Reporterul a continuat: „Nu, v-am întrebat de la cine trebuie să le cerem …”, a adăugat Dodon, „Mi-am exprimat părerea. Elena, mi-am exprimat foarte clar părerea ”. Elena a adăugat: „Mi-ai spus…” Dodon: „Mesajul…” Elena: „L-ai exprimat la jumătatea drumului”. Dodon: „Mesajul pentru cei care doresc să-l înțeleagă a fost înțeles foarte bine de ei.” Elena: „Dar pentru cei care nu au înțeles-o?” Dodon: „Cei care nu au înțeles acest lucru vor veni la noi, la cursuri, la ore (adică ore) și le vom explica astfel încât să înțeleagă.”
Părțile de nord și de sud ale Basarabiei istorice nu au fost repartizate Republicii Moldova după ocuparea provinciei române Basarabia de către Uniunea Sovietică în 1940, ci Republicii Sovietice Socialiste Ucraineană. Dodon se referă la aceste teritorii. Ucrainenii etnici au fost și sunt o majoritate în nordul Basarabiei și o pluralitate în sudul Basarabiei și, în general, mai numeroși decât moldovenii / românii. În schimb, o parte din Republica Sovietică Socialistă (1924-1940) sovietică moldovenească (1924-1940) din Ucraina, zona în care moldovenii erau o pluralitate, a fost atribuită Moldovei sovietice în 1940. Se numește Transnistria și se suprapune pe larg cu zona secesionistă sponsorizată de Rusia din Transnistria în partea de est a Republicii Moldova.
Dodon a mai declarat că Crimeea a fost și ar trebui să fie o parte a Rusiei de mai multe ocazii. Agentia de presa ucrainiana UNIAN a raportat despre una dintre ele. ‘Dodon a făcut o astfel de declarație la televiziune, în timpul unei întâlniri comune cu candidatul la președinție a Partidului Democrat, Marian Lupu. “Întrebarea, pe care a insistat telespectatorul nostru, prietenul tău Andrey Bashtannik, este o problemă care este crucială pentru el – cui aparține Crimeea?” prezentatorul TV l-a întrebat pe Dodon. „Federația Rusă”, a spus Dodon. „Adică, înțelegând …” prezentatorul a continuat să pună o întrebare clarificatoare. – M-ai auzit, spuse Dodon, întrerupând reporterul. Lupu nu a fost de acord cu el. Atitudinea lui Dodon l-a provocat pe adversarul său în scurgerea la alegerile prezidențiale, Maia Sandu, pro-occidentală, educată la Harvard (care a obținut 47,89% din voturi în turul doi, spre deosebire de 52,11% de Dodon, cu mii de voturi obținute de tabăra Dodon prin fraudă) pentru a-l acuza de „înaltă trădare”. ” Opinia mea este lipsită de ambiguitate. Crimeea face parte din Ucraina, ocupată de Federația Rusă cu încălcarea normelor juridice internaționale “, a spus ea în interviul de săptămâna aceasta.” “” A confirma faptul că Crimeea face parte din Rusia este o formă de înaltă trădare, în special în condițiile în care ne regăsim, Republica Moldova, în care există o regiune ocupată care este controlată de un regim separatist “, a declarat ea pentru RFE / RL, Radio Europa Liberă. Comentariul ei se referea, evident, la paralelele dintre ocupația rusă a Crimeei cu secesionismul transnistrean.
S-ar putea spune că poate Dodon nu a gandit „cu adevărat” toate aceste lucruri. Cu toate acestea, trebuie să ne uităm la vehemența cu care făcea acele declarații, inclusiv în studioul Unimedia. Nu este nevoie ca să înțelegem limba română pentru a observa acest lucru. Desigur, aceste declarații au fost făcute doar în limba română. El a evitat să spună acest lucru în rusă, ceea ce ar fi permis membrilor minorității ucrainene din Moldova, care au votat in majoritatea lor copleșitoare pentru el pentru președinte, să înțeleagă ce a spus și să se abțină de la vot.
Dodon nu a fost singura figură publică din Moldova cu aspirații iredentiste împotriva Moldovei. Comuniștii și socialiștii homo sovieticus din Moldova au avut adesea tendința de a gândi pe aceeași linie.
Trebuie menționat că manualele de istorie pe care comuniștii le-au introdus în 2006, pe când erau la putere, aveau pretenții similare împotriva Ucrainei. Acestea au fost înlocuite de regimul pro-european din perioada 2009-2010. Anul 2006 a fost perioada în care, după doi ani de conflict cu Rusia lui Putin, liderul comunist și președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a început să revină în sfera de influență rusă. În același an, Dodon a devenit membru al cabinetului din Moldova. Printre altele, unul dintre manualele afirmă:
S-ar putea spune că poate Dodon nu a gandit „cu adevărat” toate aceste lucruri. Cu toate acestea, trebuie să ne uităm la vehemența cu care făcea acele declarații, inclusiv în studioul Unimedia. Nu este nevoie ca să înțelegem limba română pentru a observa acest lucru. Desigur, aceste declarații au fost făcute doar în limba română. El a evitat să spună acest lucru în rusă, ceea ce ar fi permis membrilor minorității ucrainene din Moldova, care au votat in majoritatea lor copleșitoare pentru el pentru președinte, să înțeleagă ce a spus și să se abțină de la vot.
Dodon nu a fost singura figură publică din Moldova cu aspirații iredentiste împotriva Moldovei. Comuniștii și socialiștii homo sovieticus din Moldova au avut adesea tendința de a gândi pe aceeași linie.
Trebuie menționat că manualele de istorie pe care comuniștii le-au introdus în 2006, pe când erau la putere, aveau pretenții similare împotriva Ucrainei. Acestea au fost înlocuite de regimul pro-european din perioada 2009-2010. Anul 2006 a fost perioada în care, după doi ani de conflict cu Rusia lui Putin, liderul comunist și președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a început să revină în sfera de influență rusă. În același an, Dodon a devenit membru al cabinetului din Moldova. Printre altele, unul dintre manualele afirmă:
„Însă, principiile democratice ale egalității nu au fost respectate de autoritățile unionale. Pe teritoriul RSS Moldovenească au fost incluse doar 6 județe ale fostei Basarabia și doar 6 raioane ale fostei R.A.S.S.M. (Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească – n.a.). Astfel, spațiul Moldovei istorice, județele Cetatea Alba, Ismail și Hotin au fost în mod arbitrar date R.S.S. Ccrainene.” Sursa este Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Mihai Sprinceana, Ludmila Barbus, Sergiu Albu-Machedon, Anton Dumbrava, Istorie: Epoca Contemporana, Manual pentru clasa a IX -a (Chișinău: Ministrul Educatiei și Tineretului al Republicii Moldova, 2006), p. 58. Inutil să spun, autorii comuniști și comunistoizi care se așteptau ca regimul stalinist să urmeze „principiile democratice ale egalității” au minimalizat crimele lui Stalin în alte părți ale manualului, care a inclus o cantitate surprinzător de mare de propagandă. Cu toate acestea, uneori nu au fost de acord cu politicile regimului sovietic, care erau prea incomode pentru lumea homo sovieticus și Rusia contemporană. Dodon este departe de a fi singura figură publică de stânga, pro-rusă, cu aspirații teritoriale împotriva Ucrainei.
În concluzie, Igor Dodon, președintele Moldovei și fostul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și fost politician comunist și membru al cabinetului, a revendicat în mod deschis teritorii ucrainene pentru Moldova. A comunicat acest lucru paralel cu recunoașterea semioficială a Crimeei ca parte a Rusiei. Dodon a fost departe de singurul stângist din Republica Moldova care a revendicat teritorii ale Ucrainei. Manualele de istorie comunistă utilizate în Moldova între 2006 și 2009/2010 au inclus idei similare.
