Liga Română pentru Sănătate Mintală și proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova” au format în anul 2014 un parteneriat durabil, care a facilitat organizarea diferitor activități ce au contribuit la dezvoltarea sectorului sănătății mintale din Moldova. În acest articol, discutăm cu Raluca Nica, directoarea Ligii Române pentru Sănătate Mintală, despre parteneriatul dintre cele două instituții și despre noile oportunități de instruire propuse psihoterapeuților în formare din Republica Moldova.
Pe parcursul celor aproape 10 ani de colaborare, Liga Română pentru Sănătate Mintală și proiectul moldo-elvețian MENSANA au dezvoltat mai multe programe în comun pentru specialiștii din domeniul sănătății mintale din țara noastră.
„Proiectul MENSANA este proiectul de reformă a serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova, care a cuprins mai multe capitole la care Liga Română pentru Sănătate Mintală a contribuit, îndeosebi pe partea de politici și acte legislative, elaborate și modificate pe parcursul celor 10 ani de parteneriat. De asemenea, ne-am unit forțele la capitolul stabilirii unor noi atribuții pentru Centrele Comunitare de Sănătate Mintală, conform modelului olandez, la instruirea diverselor grupuri de profesioniști de sănătatea mintală și nu numai, în așa fel încât aceștia să poată oferi servicii de calitate mult mai bună”, explică Raluca Nica.
Potrivit ei, în urma tuturor inițiativelor elaborate, progresul în domeniul sănătății mintale din Moldova poate fi observat în mai multe direcții.
„Cu toții știm că sănătatea mintală nu este numaidecât un subiect prioritar nici în țările înalt dezvoltate și mai ales în Republica Moldova, care este o țară mică, cu resurse limitate. Tocmai de asta, putem spune că am pornit de la un nivel destul de scăzut al calității serviciilor, cu o concentrare majoritară pe spitalele de psihiatrie și pe specialiștii din sănătatea mintală, pregătiți nu tocmai la un nivel satisfăcător, dacă ar fi să comparăm cu standardele internaționale la acel moment. Așadar, dacă facem o retrospectivă, în mod evident, am ajuns să avem servicii comunitare de sănătate mintală, care nu existau când am început colaborarea. Acum avem centre funcționale la un nivel mult mai înalt în toate raioanele și avem și raioane campioane la acest capitol, unde lucrurile se întâmplă ca în instituțiile similare din țările înalt dezvoltate”, spune specialista.
Cele 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM) funcționează din anul 2014 în toate regiunile Republicii Moldova, ca serviciu public de sănătate, gratuit și confidențial. CCSM au fost constituite în cadrul reformei de sănătate mintală în Moldova.
De asemenea, Raluca Nica menționează că, datorită informațiilor, competențelor și instrumentelor dobândite în cadrul formărilor organizate, specialiștii din domeniu au reușit să capete o viziune diferită în raport cu serviciile care sunt prestate acum la un nivel mai înalt și mai eficient.
„Printre activitățile principale organizate de Liga Română pentru Sănătate Mintală și proiectul moldo-elvețian MENSANA, care au contribuit la creșterea nivelului de profesionalism al specialiștilor, se regăsește elaborarea de curricule de pregătire pentru medicii de familie pentru recunoașterea și intervenția precoce în tulburările de sănătate mintală atât la copii, cât și la adulți. De menționat este că, grație implicării Catedrei de medicină de familie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”N. Testemițanu”, aceasta a fost inclusă în curricula de rezidențiat a medicilor de familie și suntem foarte mândri de această realizare”, relatează Raluca Nica.
O altă activitate cu impact considerabil a fost formarea la capitolul psihologiei clinice a profesioniștilor din sistemul de sănătate, de educație și a psihologilor, psihiatrilor și asistenților sociali care activează în rețeaua de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor.
„Cel mai bun feedback pe care l-am primit a fost de la specialiștii care spuneau că atunci când au început cursul nu prea știau ce fac, iar la finalul acestora știu exact ce care este obiectivul lor și ce instrumente folosesc pentru a-l atinge. Aceste cursuri au ridicat mult nivelul pregătirii profesioniștilor și, respectiv, a serviciilor pe care le oferă”, spune Raluca Nica.
Începând cu anul 2016, Liga Română pentru Sănătate Mintală este singura organizație certificată care oferă pregătire în domeniul psihoterapiei cognitiv-comportamentale în Republica Moldova. În luna ianuarie a anului 2024 va avea loc lansarea celei de-a patra ediții a cursului de Formare complementară.
Un alt curs la fel de important, care s-a bucurat de recenzii pozitive și impact considerabil asupra pregătirii specialiștilor de sănătate mintală este cursul de formare în psihoterapie cognitiv comportamentală, acreditat de către Colegiul Psihologilor din România (CPR). Cursul a ajuns la cea de-a patra ediție și se adresează specialiștilor din domeniul sănătății mintale, absolvenților facultăților de psihologie, psihopedagogie specială. Instruirea are durata de 3 ani și se desfășoară în regim online, odată pe lună, pe parcursul unui weekend, cu excepția lunilor iulie și august.
„De obicei, cursul nostru se bazează pe foarte multe principii teoretice, care au un rol important. Însă, pe lângă formarea unei coloane vertebrale teoretice, participanții au au ocazia și să aplice în practică cele învățate, prin simulări și exerciții. Au ocazia să pună întrebări și să interacționeze cu formatorii. Așadar, în cele 500 de ore practice, participanții adună tot arsenalul de cunoștințe teoretice și practice pentru care a lucra cu acest tip de psihoterapie”, menționează specialista.
În cadrul formării, participanții studiază concepte și tehnici pe care urmează să le utilizeze în cadrul psihoterapiei. Specialiștii învață să conceptualizeze problema pacientului, să o explice corect acestuia, accentul de bază fiind pus pe prezent și pe modalitățile de a-l îmbunătăți, diminuând simptomatologia și astfel ridicând calitatea vieții acestuia.
„Cea de-a patra ediție va fi la fel ca precedentele din punctul de vedere al organizării, fiindcă am înțeles că această modalitate de organizare este optimă. Însă, de la ediție la ediție, conținutul cursului diferă, prin faptul că este îmbunătățit și reînnoit în conformitate cu ceea ce se întâmplă la nivel internațional la capitolul cercetărilor în domeniu. Astfel, fiind în pas cu ultimele noutăți validate științific, punem la dispoziția participanților cele mai actuale metode și instrumente la capitolul psihoterapiei cognitiv-comportamentale”, explică Raluca Nica.
Totodată, după finalizarea cursului, participanții beneficiază de supervizare din partea mentorilor, care constă în ghidarea specialiștilor în aplicarea practică a cunoștințelor obținute.
„Totul vine cu practica și deseori, chiar dacă dețin deja firul roșu al intervenției, specialiștii au nevoie și de ghidare pe cazuri aparte. Astfel, în cadrul supervizărilor, specialiștii vin și povestesc cazul lor, ce au făcut în timpul terapiei și beneficiază de îndrumare și discuție, atât din partea supervizorilor, cât și din partea colegilor”, menționează specialista în sănătate mintală.
„Noi ne dorim ca această calitate a serviciilor, pe care noi toți cei din echipa proiectului MENSANA ne-am străduit să o creștem, să continue să se dezvolte. Scopul nostru este ca noi, cei din est, să putem beneficia de servicii la fel de actuale și de calitate ca în țările înalt dezvoltate și facem pași siguri pentru a atinge acest rezultat”, conchide Raluca Nica.
Înscrierea la cursul de Formare complementară în psihoterapie cognitiv-comportamentală poate fi făcută până la data de 30 octombrie 2023, iar mai multe detalii pot fi accesate aici.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Guvernului Elveției, în cadrul proiectului MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”. Conținutul acestui articol nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.
