Republica Moldova ar putea avea o premieră – excluderea unui candidat electoral participant în turul II. Este vorba de Marina Tauber, care a luat 48% în turul I la alegerile anticipate pentru funcția de primar al mun. Bălți. Comisia Electorală Centrală a adoptat pe 1 decembrie o hotărâre cu privire la înaintarea unui demers de anulare a înregistrării acesteia, ceea ce ar putea avea consecințe pentru întregul scrutin de la Bălți. Ultima decizie în privința Marinei Tauber ar urma să o ia Judecătoria Bălți, care va analiza acest dosar zilele următoare.
În practica legislativă, excluderea unui candidat din cursa electorală este o măsură excepțională care este aplicată doar după ce au fost epuizate majoritatea metodelor: avertismente pentru a înlătura încălcările, amenzi sau somări. Totuși, în practica Republicii Moldova, excluderea candidatului s-a întâmplat de mai multe ori după 2014, printre care: la alegerile prezidențiale 2016, alegerile parlamentare 2020, dar și la alegerile locale din 2018, atunci când sancțiunea de excludere din cursă a fost aplicată candidaților Partidului Șor.
Cazul Marina Tauber
Pe 1 decembrie, CEC a luat decizia de a merge în instanță pentru a cere anularea înregistrării candidaturii Marinei Tauber la funcția de primar de Bălți. În mare parte, totul a pornit de la mai multe sesizări semnate și de Nicolai Grigorișin (candidat independent), și de Arina Spătaru (candidată independentă neadmisă în cursă), dar și de Inspectoratul de Poliție Bălți. Astfel, aceștia au constatat că Partidul Șor a cheltuit circa 152 de mii de lei în cadrul campaniei electorale, bani care nu au fost declarați.
Acești bani ar fi fost utilizați pentru alimentarea unor simpatizanți (în număr de aproximativ 70 de persoane), care au fost cazați la un camping de pe teritoriul municipiului Bălți în perioada 25 octombrie-21 noiembrie 2021. Totuși, autoritățile nu au putut proba acest lucru, iar Comisia Electorală Centrală a mers pe un raționament simplu – cât ar consuma, timp de 28 de zile, un număr de 20 de persoane – capacitatea maximă a camping-ului – dacă este cazată o singură persoană per cameră. Din aceste calcule, a reieșit că Partidul Șor ar fi utilizat fonduri nedeclarate în valoare de cel puțin 34 de mii de lei.
Potrivit legii, pentru fiecare alegeri există un plafon general al cheltuielilor, care la acest scrutin a fost stabilit la 7,44 lei per alegător. Respectiv, un candidat la funcția de primar de Bălți putea cheltui o sumă de maxim 759.289 lei și 20 de bani (7,40 lei x 102.055 alegători din municipiul Bălți).
Astfel, în rapoartele prezentate la CEC, până la data de 1 decembrie partidul a cheltui deja 734.544 mii de lei. Adăugând cele 34 de mii nedeclarate, CEC a constatat depășirea plafonului cu 9.514,80 lei.
Totuși, CEC remarcă faptul că anterior mai mulți candidați au fost sancționați cu excluderi din cursa electorală, inclusiv din cauza încălcării disciplinei financiare. Este vorba de alegerile prezidențiale din 2016, când candidata Partidului Șor, Ina Popenco, a fost exclusă pentru utilizarea cardului de reduceri a magazinului social.
În 2018, un alt candidat al partidului, Reghina Apostolova, a fost exclusă din cauza încălcării prevederilor legislației electorale pe segmentul financiar în cadrul alegerilor anticipate pentru primăria Chișinău. În 2020, un alt candidat al partidului, Vitalie Balinschi, a fost exclus de la parlamentarele de pe circumscripția 38, tot pentru încălcarea legislației electorale în ceea ce privește cheltuielile financiare.
Astfel, CEC susține că din cauza „antecedentelor” Partidului Șor este solicitată excluderea candidatei Marina Tauber din cursa pentru funcția de primar al mun. Bălți. Efectiv, motivul este că a depășit plafonul maxim stabilit cu 9.514,80 lei, ceea ce reprezintă 1,2% din sumă.
Consecințe
Codul Electoral nu are prevederi concrete despre ce urmează să se întâmple. Din punct de vedere legislativ, turul II al alegerilor nu este considerat un scrutin nou, ci o continuare a turului I.
Respectiv, această premieră de a exclude un candidat participant în turul II pune autoritățile electorale într-o dilemă. În Codul Electoral nu este precizat decât faptul că se organizează turul II cu primii doi candidați clasați, în situația când nici unul din candidați nu ia în prima rundă peste 50% din voturi.
Pentru a completa această prevedere, CEC menționează că „dacă unul dintre cei doi candidați se retrage din cursa electorală cu cel puțin 7 zile înainte de ziua votării, în cazul organizării celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de primar, scrutinul se va desfășura între candidatul rămas și următorul candidat care a acumulat cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin, iar înscrierea lui în buletin se va efectua conform procedurii din primul tur”. Respectiv, în această situație, dacă anularea înregistrării Marinei Tauber se făcea până duminica trecută (28 noiembrie 2021), în locul acesteia pe buletinele de vot ar fi trebuit să fie candidatul care a ocupat locului III – Boris Marcoci de la PAS.
Totuși, deoarece au rămas un număr mai mic de zile până la alegeri, CEC se află acum pe un teritoriu incert, fără prevederi legale concrete.
Totuși, în cazul alegerilor prezidențiale există o soluție la o astfel de situație. Ea se regăsește în articolul 120, alineatul 7 care menționează că „În cazul în care unul dintre candidați se retrage, cel care rămâne se consideră ales dacă a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri”.
Pentru a aplica însă aceleași prevederi și pentru alegerile locale, Parlamentul trebuie să modifice legislația electorală, iar din câte știm, experiența parlamentară ne arată că acest lucru este imposibil de făcut în mai puțin de 2 săptămâni.
