Conflictele energetice dintre Rusia şi Uniunea Europeană aduc în actualitatea cancelariilor occidentale problema Mării Negre şi a rutelor alternative pentru transportul hidrocarburilor. Presa internaţională începe să realizeze importanţa acestei zone şi acordă ample analize dedicate Mării Negre şi necesităţii prezenţei UE în această zonă. Dezbătută aprins – contestată de unii, susţinută de puţini – strategia României la Marea Neagră pare a aştepta încă sprijinul Uniunii Europene, fără a fi marcat vreun succes până în prezent.
Două concepte pentru Pontul Euxin
"Regiunea Mării Negre a devenit în realitate o zonă a confruntării între două concepte opuse: cel „euro-atlantic”, promovat în SUA prin lobby-ul făcut de Bruce Jackson, care are relaţiile sale în Administraţia Bush, şi cel prorus sau „euro-asiatic”, desfăşurat la Moscova de partizanii unei puteri naţionaliste, care uzează de gazele naturale ca de un mijloc de presiune", arată Le Monde. "Fără să-şi dorească prea mult o dezechilibrare a situaţiei, europenii nu fac decât să asiste la această confruntare. Preşedinţia germană a UE a anunţat că Marea Neagră va fi una dintre priorităţile sale în timpul viitoarelor luni, precum şi relaţiile cu Asia Centrală, o sursă de energie alternativă la Rusia. Berlinul doreşte o reflecţie pe tema „politicii de vecinătate” a Europei faţă de Marea Neagră", mai arată cotidianul citat.
Liderul român pasionat de probleme strategice
"Promovarea viziunii „euro-atlantice” s-a soldat anul acesta cu apariţia mai multor organizaţii regionale, afiliate într-o măsură mai mare sau mai mică SUA: GUAM (care reuneşte Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Republica Moldova), Comunitatea Opţiunii Democratice (COD; 2005) şi în sfârşit Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat, creat în iunie 2006, sub egida preşedintelui român Traian Băsescu. Liderul român este pasionat de probleme strategice ce vizează Marea Neagră, probleme pe care a avut ocazia să le explice lui George W. Bush în Biroul Oval de la Casa Albă, în martie 2005, la scurt timp după alegerea sa în funcţia de preşedinte", mai arată Le Monde.
Cotidianul francez notează şi atitudinea ostilă a Moscovei: "Rusia, care nu face parte din nici una dintre aceste structuri, a primit foarte rău în special crearea Forumului Mării Negre, finanţat din fonduri americane. La reuniunile acestuia ea nu-şi trimite decât ambasadorul în exerciţiu la Bucureşti, interzicându-i totodată acestuia să ia parte la dezbateri. Odată cu obţinerea accesului la Marea Neagră, UE va fi obligată să privească mai de aproape tensiunile care traversează această zonă, după ce a lăsat adesea SUA să-şi asume rolul de „protector”, fapt ce a întărit convingerea Rusiei că ar constitui obiectul unui vast plan de izolare. La rândul său, Moscova nu şi-a respectat angajamentul asumat în 1999 privind evacuarea tuturor trupelor sale din Georgia şi Transnistria".
Tensiuni Chişinău-Tiraspol
"Marea Neagră este un spaţiu acoperit de „conflicte îngheţate”, în a căror soluţionare UE joacă, deocamdată, un rol marginal", subliniază cotidianul francez amintind şi de regiunea separatistă Transnistria. Acolo unde vineri seara a izbucnit un conflict între poliţişti moldoveni şi miliţieni transnistreni, nu departe de localitatea Dubăsari, în zona de securitate ce desparte regiunea transnistreană de restul Republicii Moldova. Potrivit serviciului de presă al Comisiei Unificate de Control (CUC) pentru coordonarea misiunii de pace din Transnistria, incidentul a izbucnit pe şoseaua Râbniţa-Tiraspol, ce traversează zona de securitate, după ce poliţiştii moldoveni au instituit acolo un post de control. Miliţia Tiraspolului a considerat amplasarea postului ilegală şi imediat a concentrat forţe în zonă, peste 100 de miliţieni. // Flux
