De când se află în funcție, Vladimir Putin urmează să se întâlnească cu cel de-al patrulea președinte american. Președintele american, Joe Biden, aflat la prima vizită în afara țării, unde a participat până acum la summit-ul G7 și la summit-ul NATO, ar urma să pună în discuție cu Putin o serie de probleme care s-au adunat până acum – Ucraina, hacking-ul rus a mai multor instituții guvernamentale din Statele Unite, dar și sancțiunile impuse în această primăvară. Tot o provocare pentru Biden ar fi și să traseze un contrast cu predecesorul său, Donald Trump, care în 2018 declara la Helsinki că „îl crede pe Putin când acesta spune că Rusia nu a făcut atacuri cibernetice în cadrul alegerilor din 2016”.
Într-un interviu din luna martie, Biden a declarat despre Vladimir Putin că „este un ucigaș”. Recent, Putin a fost întrebat de un corespondent NBC despre această declarație, președintele rus răspunzând cu urări de sănătate pentru Joe Biden. Totuși, experții consideră că, deși aceste schimburi de replici creează un climat nefavorabil pentru „discuții constructive”, întâlnirea dintre cei doi președinți este importantă.
A nu fi ca Trump e un succes
Potrivit experților de la Consiliul pentru Relații Externe (CFR), Joe Biden ar putea avea un summit de succes doar evitând greșelile predecesorului său, Donald Trump. În acest moment, Biden pare că e gata să pună în prim-plan toate problemele invocate de „tabăra occidentului”. Altfel-spus, celebra „resetare de relații” cu Rusia pare să nu fie prezentă în acest caz.
Experții CFR spun că „staff-ul lui Biden nu își face iluzii că Moscova și-ar putea schimba poziția în privința unor probleme cheie, cum ar fi Ucraina, de exemplu, dar, în schimb, ar putea să fie explorate unele zone unde poate fi găsit un compromis – o nouă înțelegere cu Iran în privința programului nuclear sau chiar, de ce nu, înțelegeri în privința schimbărilor climatice”.
Mici înțelegeri
Efectiv, mare progres pe probleme mari nu sunt așteptate de experți. Totuși, unii pași mici ar putea fi făcuți, cum ar fi întoarcerea ambasadorilor ambelor țări. În prezent, aceștia au fost rechemați „acasă” pentru consultări. Alte aspecte ar putea fi ridicarea unor restricții în privința consulatelor din ambele țări și eliberarea unor cetățeni americani deținuți în închisorile rusești.
Totuși, prioritate pentru echipa lui Biden ar fi ca să impună Kremlinul să-și asume responsabilitatea în privința criminalilor cibernetici care acționează de pe teritoriul Rusiei și care au produs celebrele spargeri de conturi guvernamentale americane – Solar Wind.
Ce înseamnă pentru Putin
Pentru Putin, discuțiile cu Biden reprezintă un simbolism aparte, Rusia poziționându-se la egal cu o supraputere mondială cum sunt Statele Unite.
Săptămâna trecută, Putin declara la televiziunea guvernamentală că summit-ul cu Biden poate să nu fie în van, dacă vor fi discutate probleme „unde putem lucra împreună”. Liderul de la Kremlin s-a referit la conflictele regionale din Siria, Libia și problemele schimbării climatice.
Și unii experți din Rusia admit că întâlnirea ar putea ameliora situația de conflict diplomatic dintre cele două țări, situație care a apărut ca urmare a expulzării mai multor diplomați ruși din Statele Unite și interdicția recentă a Rusiei pentru cetățenii săi de a fi angajați în cadrul ambasadei SUA (decizie care afectează inclusiv procesul de eliberare a vizelor SUA pentru cetățenii ruși). Potrivit lui Andrei Kortunov, director la think-tank-ul RIAC, un prim pas ar fi ca ambele țări să permită ambasadorilor să revină în țările unde își au misiunile.
Problema cu Navalnîi
Putin este pregătit pentru a fi întrebat și presat inclusiv pe problema Navalnîi și a deținuților politici din Rusia. Totuși, el este gata să transmită mesajul că „modul în care el tratează opoziția și pe Navalnîi nu e treaba Americii”.
„Biden va merge pe tema sa – despre Navalnîi și despre respectarea drepturilor omului. Putin va avea și el tema sa – nu e treaba Americii. Dar de fapt, după acest «aperitiv», se va merge la «masa principală», și anume – ceva ce va scădea din tensiuni”, prezice analista Lilia Șevțova, expertă Chaltham House pentru spațiul Europei de Est.
