Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Michael Kirby, a declarat, luni, în cadrul unei emisiuni televizate, că investiţiile străine în Republica Moldova întârzie să apară din cauza diferendului transnistrean, care determină nesiguranţă şi instabilitate.
Reprezentantul diplomaţiei americane la Chişinău a menţionat în acest sens că imaginea Moldovei peste hotare este influenţată puternic de prezenţa acestui conflict, iar majoritatea dintre occidentali, atunci când li se vorbeşte de Moldova, se gândeşte automat la Transnistria. „Investitorii străini sunt rezervaţi atunci când li se propune să investească în Moldova, deoarece se tem că, în orice clipă, se pot pomeni cu un glonţ de peste Nistru”, a afirmat Michael Kirby.
Diplomatul a mai ţinut să precizeze că, pentru a-şi spori investiţiile străine, este necesar ca Republica Moldova să-şi promoveze mai eficient imaginea peste hotare, întrucât, în ultima perioadă, în special în ultimii doi ani, există din ce în ce mai multe oportunităţi şi condiţii de a dezvolta afaceri în Moldova. În acest sens, Michael Kirby a precizat că se observă deja o tendinţă pozitivă la acest capitol şi tot mai mulţi oameni de afaceri străini investesc în businessul moldovean, contribuind, astfel, la deschiderea de noi locuri de muncă, implicit la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
În ceea ce priveşte disputele referitoare la semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontiera cu România, ambasadorul american a reiterat poziţia asistentului secretarului de Stat al SUA pentru democraţie şi drepturile omului, David Kramer, care a făcut recent un apel la adresa Moldovei şi României prin a îndemna cele două ţări să găsească voinţă politică şi să semneze Tratatul de frontieră. În acest sens, el a afirmat că discuţiile privind limba moldovenească sau limba română sunt nelalocul lor şi nu justifică întârzierea semnării acestui acord „important pentru Republica Moldova”. El a lăsat să se înţeleagă că autorităţile de la Chişinău insistă prea mult şi nejustificat pe termenul de limbă moldovenească, invocând exemplul american, unde, deşi limba vorbită pe teritoriul SUA diferă un pic de cea vorbită în Marea Britanie, toată lumea o numeşte limba engleză şi nicidecum limba americană (Nicolae Federiuc). //Flux.md
