În pielea ursului gigant alb, tot mai popular la petrecerile din Moldova

Are peste doi metri și cinzeci și poate să danseze chiar și break-dance. „Ursul Alb Gigant”, așa cum îi spune toată lumea a devenit un fenomen. Este chemat la cele mai importante evenimente din viața oamenilor și le aduce multă bucurie.  

Am decis să vedem cum a apărut ursul și cine se ascunde în spatele acestuia.

Stanislav Paladii are 35 de ani și este din Floreni, Anenii Noi. După mai mulți ani de lucrat în Moscova, s-a întors acasă și s-a angajat într-o companie care făcea surprize la domiciliu. Doar că la scurt timp de la angajare, compania falimentează. Pentru că i-a plăcut că livreze cadouri și surprize acasă, Stanislav preia afacerea și o dezvoltă.  

Astăzi se fac mai mult de zece ani de când face această muncă. Avea două mascote: o inimă și un urs în care se îmbrăcau oamenii care voiau să facă surpriză rudelor. În primăvara anului trecut, un client l-a întrebat dacă poate să organizeze o surpriză, însă ar vrea ca ursul să danseze.  

Stanislav a îmbrăcat ursul cafeniu. A încercat să sară, să facă niște mișcări, însă „blana” groasă nu l-a prea lăsat să facă ceva extraordinar. A refuzat solicitarea, însă nu și ideea. 

A știut că ursul va avea succes

După niște căutări pe internet, Stanislav a găsit un urs alb gigant pe care imediat l-a comandat. Livrarea ursului a durat mai mult de două luni. Odată ajuns, Stanislav l-a îmbrăcat nerăbdător și a știut imediat că ursul va avea succes.  

Ursul nu este un costum simplu, ci are o blăniță foarte subțire lipită de un fel de peliculă. Atașat de o vestă pe care o poartă Stanislav, acumulatorul îi dă energie unui mic ventilator care suflă aer și umflă ursul din interior și-l ține „în viață”. 

Prima surpriză cu ursul a fost în satul Chetrosu, povestește Stanislav. Era îmbrăcat în tricou și blugi. Curgea apa de pe el, îi era frică să nu cadă tot cu urs și avea emoții mari. De atunci, când îmbracă ursul peste el, are grijă să poarte sorți scurți și un maiou subțire.  

Scamatoriile ursului 

Are în dulap cinci urși: patru albi și unul cafeniu. Cei albi au mărimi diferite și le poartă în funcție de locul și vremea de afară. Dacă surpriza are loc într-o casă, Stanislav ia ursul de 2,20 m. Dacă trebuie să danseze afară, îl ia pe cel mai mare – de peste 2,5 m, care e preferatul lui. Are și doi urși de rezervă, în situația în care se strică ventilatorul, acumulatorul sau altceva.  

Ursul gigant se spală o dată în lună la o curățătorie chimică. „E foarte costisitor”, spune Stanislav. „La început spălam cu peticuța, cu detergent de vase, fiecare blană”, adaugă el.  

Pe măsură ce a petrecut mai mult timp în el, Stanislav a înțeles ce poate face el și ce poate face ursul. „Deja e un an și ceva, ursul a învățat să sară la un metru jumătate, se rotește foarte-foarte repede. Dansează break-dance. Dă din coadă și din urechi”, spune Stanislav. „Ca să ai clienți fideli, trebuie să-i șochezi, să rămână cu gura căscată”. Pe lângă programul de cinci piese, ursul poate veni cu un alt prieten urs, poate „împușca cu bani” și altele. Ceea ce nu poate face ursul e să țină ceva în mână. „Eu trebuie să țin blana ursului și plus produsele celea care le am. Oricum, mă strădui să iau niște balonașe, coș cu fructe sau flori.” De asemenea, și câmpul vizual al ursului e limitat. Dacă se rotesc copii prin apropiere, el nu-i poate vedea și i s-a întâmplat să răstoarne un copil. „Voiam să îl iau în brațe, să-i spun ceva, dar ursul nu vorbește. Am mângâiat-o pe cap”, explică Stanislav. 

„Îmi doresc să rămân acasă” 

Echipă cu ursul alb face sora lui Stanislav, Maia Paladii, care are 28 de ani. Ea organizează întâlnirile, este responsabilă să anunțe venirea ursului, să filmeze show-ul și tot ea face și promovarea ursului. 

E greu și pentru că Stanislav lipsește mult de acasă. Are doi băieți și sunt zile când copiii nu-și văd tatăl. Victoria, soția, spune că în spatele la atâta bucurie, există și niște sacrificii. „Îmi doresc foarte mult să rămân acasă, în Moldova și ne străduim să facem orice, să trecem peste mai multe greutăți, doar ca să rămânem acasă, aici în țară”, spune Victoria, menționând că toți prietenii și cumetrii au emigrat. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.