În 2024 aproape jumătate din populația lumii este așteptată la urnele de vot.
În Moldova guvernarea a declarat că alegerile prezidențiale din toamnă vor avea loc simultan cu un referendum privind aderarea Moldovei la UE. Truc electoral sau economisire de resurse? Asta se întreabă actorii politici, opoziția și reprezentanții societății civile.
Despre ce ne așteaptă în 2024 am stat de vorbă cu Pavel Postică, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale. Postică atenționează că deocamdată doar „teoretic” avem an electoral, pentru că Parlamentul încă nu a adoptat o decizie în acest sens. Totuși, Comisia Electorală Centrală începe pregătirile pentru un potențial scrutin la finele anului.
Prin ce se va deosebi acest an electoral de altele?
O primă deosebire ar fi că scrutinul este organizat în baza unui nou Cod Electoral, care a clarificat mai multe aspecte criticate anterior de către instituțiile specializate de monitorizare a alegerilor naționale și internaționale.
Este un scrutin care va fi organizat într-o situație geopolitică destul de sensibilă – suntem vecini cu Ucraina, care este în război cu Federația Rusă.
Nu trebuie să uităm de faptul că și noi avem un teritoriu pe care nu-l controlăm în totalitate, dar care, potrivit jurisprudenței CEDO, este controlat efectiv de autoritățile Federației Ruse.
Eu cred că toate aceste aspecte vor afecta într-un fel sau altul, scrutinul. Evident, ultimele discuții publice, care încă nu au un substrat oficial, în ceea ce privește organizarea concomitentă a unui referendum în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, își vor pune amprenta pe organizarea scrutinului.
Organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și referendumului nu ar putea deruta alegătorii?
Nu cred că va fi complicat pentru alegători, pentru că alegătorii din Republica Moldova deja au experiența participării la câteva scrutine concomitent.
În primul rând, vorbim de alegeri locale generale. Sunt localități în care au loc cel puțin două scrutine în paralel și maxim patru scrutine în paralel. De exemplu, locuitorii unei suburbii din Chișinău sau Bălți trebuie să voteze pentru pentru primarul local, consiliul local, primarul general de Chișinău și consiliul municipal Chișinău.
În majoritatea satelor și orașelor din republică sunt trei campanii concomitent: primarul localității, consiliul localității și consiliul raional. Nu cred că pentru cetățeni o să fie o problemă să facă o distincție. Dar, teoretic, am putea avea surprize și la acest aspect, dacă campania nu va fi desfășurată corect.
Referendum+alegeri: nu e prima dată pentru Moldova
Va fi prima dată când un plebiscit o să fie organizat concomitent cu alegeri?
Nu este prima dată. În anul 2019, în timpul alegerilor parlamentare în cadrul sistemului mixt (n.red.: 24 februarie 2019) a fost organizat și un referendum consultativ, pe două subiecte.
Deci, din perspectiva asta nu putem să zicem că este o inovație pentru Republica Moldova.
Țin să menționez că standardele internaționale ale Comisiei de la Veneția recomandă ca, în mod normal, fiecare scrutin să fie desfășurat separat. Dar asta nu înseamnă că în foarte multe țări, inclusiv din Uniunea Europeană, nu au loc concomitent sau se combină anumite tipuri de scrutine, inclusiv cu referendumuri.
CEC a aprobat și un aviz când s-a modificat Codul electoral, în care a scos în evidență că anterior Curtea Constituțională a recomandat să fie evitată situația de organizare a alegerilor împreună cu referendumul. Norma existentă anterior spunea că nu pot fi organizate referendumuri cu 60 de zile înainte și 60 de zile după scrutin. Cumva din definiție reieșea că nu se pot organiza în aceeași zi. În 2019, Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului organizat concomitent cu alegerile parlamentare prin hotărâre și în felul acesta a stabilit că este posibil. Suplimentar, Curtea Constituțională a emis și o interpretare a legislației în care a menționat că nu este posibil de organizat în aceeași zi doar alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare. În rest, este la discreția Parlamentului. Și asta este realitatea.
Dar are CEC capacitate să le organizeze concomitent?
Eu sunt sigur că CEC, așa cum a organizat în 2019 în paralel aceste scrutine, așa cum a organizat scrutinul pentru alegerile locale generale, în baza unei legislații noi, va face față tuturor provocărilor. Și noi vom depune tot efortul pentru ca la aceste două scrutine, în cazul în care va fi această decizie politică de a le organiza concomitent, să creăm cele mai optime condiții pentru participanții la referendum și concurenții electorali să participe în această campanie, dar și pentru alegători să-și formeze opinia liber și neinfluențat nociv și ilegal.
Care sunt avantajele și dezavantajele desfășurării concomitente a scrutinului prezidențial cu referendumul?
Dezavantajele sunt următoarele: este mult mai multă claritate pentru alegător atunci când toate lucrurile sunt separate. Azi s-a desfășurat campania pentru un scrutin, am fost informat, eu punctual mă interesez doar de acest subiect și îmi fac concluziile pe acest subiect.
Pe de altă parte, un avantaj evident sunt costurile, pentru că orice scrutin costă. Două scrutine organizate la intervale scurte de timp costă semnificativ mai mult. În cazul în care ele se desfășoară concomitent, ar fi fost doar costurile pentru buletinele de vot suplimentare și eventual acel spor de doar 10% pentru funcționarii electorali (n. red.: funcționarii vor primi 10% mai mult în cazul în care se desfășoară două scrutine simultan). Deci, economic, financiar, într-adevăr, organizarea concomitentă este mult mai optimă.
Dezavantajele pentru CEC ar fi că va fi destul de complicat să urmărim două companii în paralel, cine și cum finanțează fiecare campanie, cine și cum raportează, fiecare participant. Deci va fi destul complicat, inclusiv pentru noi, dar și pentru colegii de la Consiliul Audiovizualului. Eventual, și pentru colaboratorii organelor de drept, atunci când o să trebuiască să facă anumite delimitări pentru abateri, eventual contravenționale, cu publicitatea…
Sunt destule chestiuni tehnice… Dar eu sunt sigur că toate organele executive și de drept vor depune tot efortul ca totul să fie bine.
Votul de două zile, pentru situații excepționale
Noutatea acestui scrutin electoral va fi că diaspora va avea două zile pentru votare…
Codul electoral prevede posibilitatea deschiderii și activității secțiilor de votare pe parcursul a două zile în condiții excepționale și nu face referire doar la diasporă!
Deci s-ar putea ca, într-o situație excepțională, unele secții de votare să activeze pe parcursul a două zile și pe teritoriul Republicii Moldova. Deci, regula nu este doar pentru diasporă.
Deci, dacă vor fi motive întemeiate? Care ar putea fi acestea?
O să vin cu exemple practice, ca să le înțeleagă alegătorii. De exemplu, pandemia. La prima etapă focarele au fost în special în Hâncești, unde aveau loc alegeri parțiale în acea perioadă. Deci, teoretic, pentru a evita fluxul și aglomerația în secțiile de votare și pentru a diminua interacțiunea dintre alegători ar fi rațional ca secțiile de votare să activeze pe parcursul a două zile.
Sau noi am avut cazuri practice când a fost declarată starea marțială în Azerbaidjan, de exemplu. Și, fiind vorba de starea marțială, s-a interzis cetățenilor să circule după orele 19:00, de exemplu, dar la noi noi secțiile de votare ar trebui să se închidă la ora 21:00. Și atunci evident că ar fi rațional să activeze secția de votare două zile. Din punctul meu de vedere asta ar fi un motiv obiectiv.
Altă situație obiectivă – Israelul. După datele de care dispun eu în Israel duminica este zi de lucru și, din contra, sâmbătă este zi de odihnă. Cetățenii noștri care muncesc în Israel sunt duminica la lucru, atunci ei trebuie să lipsească de la serviciu ca să vină să participe la alegeri. Și într-un astfel de caz ar fi o logic să le creăm posibilități ca ei să voteze pe parcursul a două zile, adică sâmbătă și duminică.
Dar toate aceste cazuri izolate trebuie să fie argumentate, puse pe tapet, ca opinia publică să cunoască de ce în anumite cazuri se permite votarea timp de două zile, iar în altele – nu.
Dar în cazul secțiilor de votare de peste hotare, unde s-au format la ultimele scrutine cozi kilometrice…
Uitați-vă, din punctul meu personal de vedere, să deschizi o secție de votare care să activeze pe parcursul a două zile la o distanță îndepărtată de alegători nu este atât de fezabil ca să deschizi două secții, dar la distanțe mai mici. Ca costuri, activitatea unei secții de votare pe parcursul a două zile nu ar avea diferențe semnificative ca să deschizi două secții de votare.
Din acest considerent, noi când am elaborat bugetul CEC pentru anul 2024, am planificat deschiderea a 209 secții de votare, dacă nu greșesc, peste hotarele țării, adică cu 59 secții de votare mai mult ca la ultimul scrutin.
Știm că la parlamentare au fost deschise 150 de secții de votare. Din punctul meu personal de vedere este mai optim să deschizi mai multe secții de votare, reieșind din informațiile pe care le vom primi eventual la înregistrarea prealabilă, de la misiunile diplomatice, de la asociațiile de diasporă.
În felul acesta, am putea să oferim cetățenilor republicii o secție de votare mai apropiată de localitatea unde se află ei. Cu siguranță, nu vom putea deschide secții de votare în fiecare localitate, exact așa cum este în țară, asta trebuie de la sine înțeles. Dar cel puțin la această etapă, de planificare bugetară, noi avem o marjă mai mare.
Totuși, numărul mare de alegători ar putea fi un motivat ca secțiile de peste hotare să activeze două zile?
Asta nu e situație excepțională. Pentru că noi nu avem de unde să știm: o să fie numărul mare de alegători sau nu. Numărul mare de alegători este identificat, din punctul meu de vedere, în criteriul care este fundamental pentru deschiderea secțiilor de votare, adică din dinamica participări la ultimele trei scrutine. De aici noi putem să deducem și să vedem câți alegători vin și atunci trebuie să luăm decizia. E rațional ca în Frankfurt sau nu să deschizi o singură secție de votare. Dacă tu avut 5000 de buletine, atunci s-a umplut secția de votare. Poate este cazul să deschizi două, trei secții de votare în Frankfurt.
Cum vor vota alegătorii din stânga Nistrului?
Potrivit regulilor din Codul electoral, o să fie deschise secții de votare în partea dreaptă a râului Nistru. Numărul și modalitatea de deschidere a secțiilor de votare atât în stânga Nistrului, cât și peste hotarele țării sunt subiecte de discuție acum. Noi trebuie să conștientizăm că deschiderea secțiilor de votare, chiar dacă în localitățile controlate efectiv de autoritățile constituționale, sunt într-o zonă de securitate în care noi am avut diferite incidente…
Deci eu cred că noi vom avea alegători din stânga Nistrului, care vor veni pe bună dreptate, informați, să participe la viața politică din Republica Moldova. Și noi spre asta trebuie să tindem, să-i convingem să vină să se implice în procesul decizional din Republica Moldova. Pentru că ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dar totodată, trebuie să ne asigurăm că votul lor nu este influențat și manipulat, corupt și falsificat.
