Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a solicitat marţi Curţii Constituţionale să constate dacă există circumstanţele care ar justifica dizolvarea parlamentului ţării.
Printr-un demers înaintat Curţii, Ghimpu explică faptul că actualul parlament, ales la 29 iulie 2009, nu a reuşit în două rânduri, la 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009 să aleagă preşedintele, din cauza neparticipării deputaţilor comunişti. În demers sunt menţionate prevederile constituţionale potrivit cărora, în cazul în care legislativul nu reuşeşte alegerea şefului statului, acesta trebuie dizolvat de către preşedintele ţării şi anunţate alegeri parlamentare anticipate.
În acest context, preşedintele interimar de la Chişinău solicită Curţii Constituţionale constatarea, prin aviz, a circumstanţelor care justifică dizolvarea actualului parlament.
Solicitat de Agerpres, preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, a declarat că nu este prevăzut un termen limită pentru adoptarea unei hotărâri în acest sens, dar Curtea, cel mai probabil, se va întruni săptămâna viitoare pentru adoptarea unei decizii. În acelaşi timp, el a spus că nu există niciun termen limită în care preşedintele interimar ar fi obligat să dizolve parlamentul şi să anunţe data alegerilor anticipate, ‘dar dacă liderii AIE s-au convocat şi au luat decizia de a urgenta alegerile anticipate, cred că preşedintele interimar va emite, destul de operativ, decretul de dizolvare şi stabilirea datei alegerilor’, a spus el.
Sesizarea depusă marţi de preşedintele interimar de la Chişinău este doar un detaliu tehnic, dar în condiţiile în care cu o zi în urmă atât Ghimpu cât şi premierul Vlad Filat, un alt lider al Alianţei de guvernare de la Chişinău, s-au exprimat în favoarea desfăşurării cât mai rapide a anticipatelor, este clar că Ghimpu a început marţi procesul de dizolvare a actualului legislativ.
Aceste evenimente se produc după ce duminică a eşuat, din cauza prezenţei reduse, referendumul constituţional iniţiat de AIE, la care alegătorii au fost chemaţi să voteze modificarea constituţiei astfel ca preşedintele să fie ales direct de către popor.
Alegerile parlamentare, care cel mai probabil se vor desfăşura până la finele acestui an, vor avea loc după alte două scrutine legislative din 2009, în urma cărora două parlamente nu au reuşit din patru tentative să aleagă preşedintele, pentru care este necesar votul a cel puţin 3/5 din numărul de deputaţi. Criza politică, a cărei durată se apropie de un an şi jumătate, s-ar putea perpetua în cazul în care în viitorul parlament, din nou, nu se va ajunge la o înţelegere privind alegerea preşedintelui, sau modificarea prevederilor constituţionale astfel ca acesta să fie ales cu majoritate simplă.
