Deși despre ele nu se mai aude și nici nu le mai vedem pe străzi, gărzile populare în Republica Moldova există. Potrivit datelor prezentate pentru Moldova.ORG de către Direcția generală securitate publică a Inspectoratului General de Poliție, în prezent sunt peste 900 detașamente ale gărzilor populare.
Chiar dacă în unele părți de ele nici nu se mai pomenește, într-altele se pare că mai sunt oameni care vor, benevol, să iasă în stradă pentru a asigura securitatea cetățenilor, de rând cu oamenii legii. Își pun brasardele, își iau legitimațiile și participă la asigurea ordinii publice, de cele mai dese ori, la evenimente.
“Gărzi populare? Da ele mai sunt?!”
La Puhoi s-a uitat demult de gărzi populare. La telefon, Gheoghe Stratulat, comandatul gărzii care se forma acum 12 ani, cu un zâmbet ușor, spune că de vreme bună nimeni nu mai vrea să iasă pe ulițele satului. Și asta pentru că, spune el, lumea nu are timp, e prea ocupată și, mai ales, “nimeni nu vrea să iasă să facă asta voluntar”.
„Garda populară a fost formată cu 12 ani în urmă. A fost activă vreo 4 ani, după care după care nu a mai activat. Vrem însă să o facem din nou, spune Gheorghe Stratulat. De fapt, pe foaie garda încă figurează, doar că nu este activă. “Lumea nu mai vrea să iasă sau prea are alte probleme. La început avea 10 membri și era destul de activă. Nu sunt interesați oamenii sau nu vrea nimeni să iasă, cu atât mai mult, voluntar”, spune cu o părere de rău comandantul detașamentului din Puhoi, Ialoveni.
La o azvârlitură de băț de capitală, întâlnim însă o altă situație. În urmă cu câteva luni, la Strășeni se forma o nouă gardă populară, pe care până atunci strășenenii nu au avut-o.
“A apărut din necesitatea asigurării ordinii publice”, povestește Pleșca Valeriu, comandantul gărzii populare din Strășeni, militar în rezervă. Garda a fost înființată la finele lui 2014, pe lângă primărie, la inițiativa viceprimarului Nicolae Iovu și a primarului Valentina Casian.
“Garda are 19 membri la moment, între care și elevi. Avem o familie, soț și soție, dar și tineri din Clubul sportiv Strășeni. Prima ieșire a gărzii a fost la hramul orașului, pe 26 octombrie. Atunci, echipe de voluntari au mers împreună cu polițiști la patrulare. De atunci, am avut și alte ieșiri, nu doar pe străzi”, spune comandantul.
„Avem cartiere în care se necesită de a interveni mai des, cartiere periculoase sau chiar în familii. Ai noștri merg în aceste sectoare, de rând cu polițiștii” (..) Când s-a format, din bugetul primăriei au fost alocați bani pentru cumpărarea brasardelor și a insignelor, iar anul acesta din nou au fost alocați”, spune comandantul fără însă să precizeze vreo sumă.
“Membrii gărzii sunt informați la poliție și merg în teritoriu doar însoțiși de oameni ai legii. Avem voluntari de diferite vârste. Planificăm în curând să avem un schimb de informații cu membrii gărzii populare de la Cojușca (nr. același raion), care sunt mai experimentați deja, garda lor fiind una mai veche”, adaugă el.
La Ungheni, pensionarii stau la straja orașului
Un grup de vreo 10 oameni, pensionari, mai ies pe străzi și la Ungheni pentru a patrula de rând cu polițiștii. Ies în parcuri, la evenimente, activități culturale. “Tinerii nu vor, tinerii sunt cei care ne fac doar probleme”, spune comandantul gărzii populare din orașul Ungheni, Vasile Grecu, care vreme îndelungată a lucrat în rândurile poliției.
“Garda a fost formată de mine în 2004. Atunci avea circa 60 de membri. În anii 2004 și 2005 am luat primul loc pe republică după gradul de activitate, iar în 2006 locul III. Acum garda are în mediu 15 oameni, în care sunt doar persoane de 50-60 de ani. Nu avem tineri deloc! Nu vor să vină, ne fac doar probleme”, zice acesta.
În fiecare an, primăria alocă bani pentru întreținerea gărzii. De la formare și până acum, nu a fost vreun an în care nu fie alocați bani “Mai dă din nas contabilitatea, mai strânge din umeri primăria, da bani găsim. Anul acesta au fost alocați 50 mii de lei, ca în fiecare an. Nu cerem mai mult, nu vrem să fim hapsâni”, spune comandantul.
„În anul 2014, avem 10 oameni care au ieșit regulat la patrulare. Aceștia ies la patrulare în parcuri, la evenimente, activități culturale, la gară. La 9 mai spre exemplu ei merg, aduc veteranii la eveniment, au grijă de ei pe tot parcursul evenimentului, după care îi conduc acasă”, continuă el.
Membrii gărzii au și o mică remunerare. Pentru o ieșire, ceea ce înseamă 4 ore de patrulare, aceștia sunt remunerați cu 25 de lei. “Trebuie să stimulezi cumva omul, că așa nu îți iese nimeni. Nimeni nu vrea, tineretul nu vrea să intre în probleme și nici să participe la păstrarea ordinii publice. Da, situația însă este în declin”, recunoaște comandatul.
Pe foaie, în Moldova mai sunt peste 900 de gărzi formate
Solicitate de Moldova.ORG, datele poliției arată că la moment în țară sunt create 922 detașamente ale gărzilor populare dintre care 718 detașamente pe lângă primării, 148 detașamente pe lângă întreprinderi și 57 detașamente pe lângă instituțiile de învățământ. Vladimir Cazacov, șef adjunct la Direcția generală securitate publică IGP, spune că în ultimii ani, gărzile populare sunt mai puține și asta se expliă, în primul rând, prin faptul că în municipiul Chișinău nu sunt deloc gărzi populare. “Până în 2008 au existat, rămăsese doar câteva prin suburbii, iar după 2009 au dispărut de tot”, comunică omul legii.
“Lumea crede că e ceva sovietic și chiar ineficient, dar putem lua exemplul unui șir de state europene în care există asemenea gărzi, sau detașamente cum le numim noi. Cum ar fi Estonia. La ei se numesc ajutor benevol sau polițist voluntar. Practica lor arată că acestea sunt eficiente și utile, ajutând la reducerea numărului de infracțiuni sau educarea și menținerea ordinii în rândul cetățenilor”, continuă acesta.
Polițistul mai povestește că membrii gărzilor populare nu pot fi înarmați, totuși în pot avea la ei bâte, bastoane sau cătușe cumpărate din banii autorităților locale sau a întreprinderii fondatoare. “Totuși, noi nu recomandăm să se apeleze la ele, decât în situațiile în care sunt însoțiți de polițiști”, spune responsabilul, angajt al IGP. Membrii gărzilor au dreptul să ceară prezentarea buletinului, precum și să ducă la setorul de poliție un infractor, polișiștii însă tot nu recomandă acest lucru.
Ce spune legea
Legiferate de Parlament prin Legea cu privire la crearea gărzilor populare din 6 februarie 1997, gărzile populare se creează la întreprinderi, în instituţii, organizaţii, precum şi la locul de trai al cetăţenilor, în conformitate cu decizia autorităţilor administraţiei publice locale, care aprobă instituirea lor în cadrul adunării constituante a persoanelor care doresc să se înroleze în garda populară. Pot fi înrolaţi, în baza cererilor personale, cetăţenii Republicii Moldova de la vârsta de 18 ani care, din punctul de vedere al sănătăţii, al calităţilor profesionale şi morale, sunt capabili să îndeplinească sarcinile încredinţate.
Membrii gărzilor populare poartă insigne și brasarde. De asemenea, aflați la patrulare, ei trebuie să aibă neapărat legitimații. Potrivit legislației, asigurarea tehnico-materială este acoperită de autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile fondatoare. Toto acestea asigură gărzile populare cu încăperi necesare, legătură telefonică, mobilier, inventar, mijloace de transport şi cu alte mijloace tehnice.
Gărzile populare sunt o inițiativă a societății civile și nu se subordonează poliției, este doar la nivel de colaborare. Membrii gărzilor sun instruiți și li se oferă informațiile necesare la poliție și merg, de obicei, cu agenți de poliție în teritoriu. Nu există o oră sau un regim de lucru, acestea se stabilesc implicit de membrii gărzilor.
…
În iunie 2014, başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a dat indicaţii să fie create, de urgenţă, gărzi populare în localităţile din autonomie. Formal acestea urmau să asigure ordinea publică. Atunci, presa scria că Mihail Formuzal şi şeful Inspectoratului de poliţie din Găgăuzia, Serghei Suhodol, au dat indicaţii primarilor din mai multe localităţi ale autonomie să formeze, timp de două săptămâni, lista”gărzilor populare”. Din acestea urmau să facă parte, în fiecare localitate, câte 40 de persoane. Înființarea gărzilor a fost criticată dur, acestea fiind asemănate mai curând cu unități paramilitare. Se vehicula că pentru gărzile populare din Găgăuzia fusese comandate 10 mii de uniforme militare.
Elena Cotună
