De Victoria Ungureanu
Chişinău (Moldova.ORG) — Pentru că politicienii ezită să răspundă la anumite întrebări, pentru că vrem o interpretare a evenimentului de ieri, ziua de 28 noiembrie, anticipatele din Republica Moldova. Am solicitat părerea jurnalistului şi politologului, Aurelia Peru-Balan, care de curând a lansat cartea "PR-ul politic şi comunicarea de criză în Republica Moldova".
În opinia politologului Aurelia Peru-Balan, alegerile anticipate din 28 noiembrie au reliefat patru momente semnificative în sfera politicului moldovenesc:
1. Deşi în uşoară scădere, PRCM -ul rămâne a fi partidul cu un "nucleu dur de votanţi"; faptul că peste 40% din electorat acordă vot de încredere comuniştilor, îi menţine , deocamdată, acestei formaţiuni statutul de partid "puternic", după o clasificare a politologului francez Jean Blondel. (Conform aceleiasi clasificări PLDM -ul poate fi considerat partid mijlociu, PDM-ul partid intermeiar , iar PL-u partid mic, acumulând sub 10% din sufragii. De la accederea spectaculoasă la putere în 2001 – cu 50, 07% din sufragii, 45, 08% în 2005, 49, 48% în 5 aprilie 2009 şi 44, 69% în 29 iulie 2009 – acesta este cel mai modest scor electoral al comuniştilor.
În context, aş vrea să remarc că lipsa unui partid predominant (nu dominant) alimenteză criza de sistem în Republica Moldova. Şi aceasta graţie concurenţei acerbe între cele două poluri politice – dreapta şi stânga politică, cel din urmă fiind încă destul de puternic. Numai un partid balama ar purea salva situaţia. Este regretabilă, în context, dispariţia din forul legislativ a "echipei lui Urecheanu".
2. Puterea naşte putere. Indiferent de faptul de ce natură este partidul aflat la guvernare, sunt folosite cu exces de zel resursele administartive. Această afirmaţie este perfect valabilă pentru PLDM, care a utilizat respectivele surse în mod egoist, îndepărtând de la aşa-numita "ofertă socială" ( care este una atrăgătoare pentru electoratul autohton) celelalte componente ale fostei Alianţe pentu Integrare Europeană.
3. "Sindromul oportunismului" – reprezintă o altă componenţă a victoriei electorale a PLDM-ului. ( sau a oricărui partid aflat la putere).Oportuniştii din toate partidele – şi de dreapta şi de stânga, inclusiv de la PCRM – au sărit în "vagonul lui Filat", pentru a împărţi mai apoi din "turta electorală". Printre aceştea, regretabil, şi majoritatea rectorilor instituţiilor superioare de învăţământ.
4. Două mesaje care nu mai au miză pe piaţa politică din Moldova: retorica anti-mafie (!) şi retorica unionistă(!). De unde şi rezultatele "simbolice" ale PrNŢ şi ale PNL. Ambele mesaje – la timpul respectiv (1998, 2001)- i-au adus laurii electorali liderului creştin-democraţilor , Iurie Roşca. Apropo, regret dispariţia acestui lider din elita politică moldovenească superioară, or, are imaginea unui profi în politică. Totodată, de remarcat, că cea mai importantă componentă a imaginii publice a actorului politic este ÎNCREDEREA. Odată pierdută, nu mai cerşi votul de încredere al unui electorat trădat şi decepţionat.
