Referendumul constituţional din Republica Moldova destinat să pună capăt unei interminabile crize politice a fost considerat invalid ca urmare a unei foarte slabe rate de participare, ceea ce deschide o nouă perioadă de incertitudine în această ex-republică sovietică foarte săracă, relatează AFP.
Doar 29,67 la sută dintre alegători au participat la această consultare organizată de coaliţia pro-UE care a câştigat ultimele alegeri legislative pentru a instaura o alegere prezidenţială directă. Un minim de 33 la sută dintre alegători era cerut pentru ca referendumul să fie considerat valid. ‘Rata de participare provizorie de 29,67 la sută este reprezentativă şi aproape definitivă’, a declarat secretarul comisiei electorale centrale, Iuri Ciocan, într-o conferinţă de presă. ‘Acest rezultat este atât de imprevizibil dar instructiv pentru partidele democratice’, a recunoscut primul ministru Vlad Filat întrebat de AFP.
Invalidarea referendumului antrenează o dizolvare a Parlamentului şi convocarea de noi alegeri legislative anticipate. Potrivit lui Filat, eşecul se explică nu numai prin boicotul alegătorilor comunişti, dar şi prin ‘divergenţele’ din interiorul coaliţiei liberal-democratice. Manifestaţiile şi confruntările din aprilie 2009 contra victoriei la alegerile legislative a Partidului comunist, la putere din 2001, au condus la un impas politic, urmat de noi alegeri anticipate în iulie 2009, câştigate de această dată de o coaliţie de partide proeuropene. Aceasta din urmă, care a eşuat să facă să fie ales în Parlament candidatul său la preşedinţie, a contat pe referendum pentru a ieşi din impasul constituţional. ‘Sunt sigur că referendumul va fi un succes… Comuniştii vor suferi o înfrângere zdrobitoare’, a declarat în timpul dimineţii şeful interimar al statului, preşedintele parlamentului, Mihai Ghimpu, după ce a introdus buletinul său în urnă.
‘Este foarte probabil ca referendumul să eşueze, ceea ce va distruge iluziile puterii’ şi o va face să coopereze cu partidul comunist /PC/, a declarat la rândul său fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin, cu puţin timp înaintea închiderii birourilor de vot. PC şi-a chemat alegătorii să boicoteze scrutinul, acuzându-i pe liberal-democraţi de ‘uzurpare a puterii’.
Republica Moldova, ţară cu majoritate românofonă considerată cea mai săracă din Europa, este situată între Ucraina şi România. Un conflict rămâne acolo nerezolvat cu regiunea separatistă Transnistria, o mică fâşie de teritoriu cu 500.000 de locuitori, care a câştigat cu sprijinul Rusiei un scurt război de independenţă după prăbuşirea URSS în 1991. Independenţa autoproclamată a Transnistriei nu este recunoscută de comunitatea internaţională, aminteşte AFP. Liderii comunişti moldoveni au trecut de la o politică prorusă la o politică de apropiere de Uniunea Europeană /UE/, înainte de a milita din nou pentru o strângere a relaţiilor cu Rusia, principal partener comercial al ţării. Liberal-democraţii sunt la rândul lor fervenţi partizani ai integrării în UE.
