„El se jură că nu fură”. Ce se întâmplă cu cerealele din Ucraina

Ucraina acuză în repetate rânduri Rusia că ar fura și exporta cereale. De asemenea, autoritățile ucrainene susțin că rușii le cer fermierilor să le vândă cerealele pentru un preț de cel puțin de patru ori mai mic decât cel de pe piață, iar în cazul în care aceștia îi refuză, îl fură sau distrug depozitele cu grâu și cereale, amenințând fermierii cu moartea, în cazul în care s-ar plânge autorităților. Mai mult, conducerea ucraineană afirmă că acest lucru se face pentru a provoca un nou val de foamete la nivel mondial, de a scoate Ucraina din ecuația exportatorilor principali de grâu și de cereale, dar și pentru a crea un deficit care ar crește prețul și dependența la aceste aceste produse de care dispune Rusia. 

„Fură cerealele care ne aparțineau”

La sfârșitul lunii aprilie, Ucraina anunța că 1.500 de tone de cereale din depozitele din Herson au fost transportate de militarii ruși cu tiruri din Crimeea. La scurt timp după asta, aceleași camioane, 35 la număr, s-au întors și au golit alte depozite din Novoraisk. 

Ulterior, trupele rusești și-au concentrat forțele pentru a acapara și mai multe regiuni, în special cele cu porturile prin care erau exportate prin lumea întreagă cerealele ucrainești. „Au blocat exporturile și au furat cantități enorme de cereale care ne aparțineau”, spunea Vladimir Zelenski, președintele Ucrainei, în cadrul unei conferințe de presă.  

Ministerul ucrainean al Apărării susține că cel puțin 400.000 de tone de cereale au fost furate de către ruși. Cu toate acestea, Rusia neagă vehement aceste acuzații. Iar Marea Britanie solicită o anchetă asupra presupusului furt de cereale din Ucraina de către Rusia, scrie Reuters

Dependența „naște” indiferența

Și presa internațională a vorbit pe larg despre aceste furturi. UK Independent relata că imaginile din satelit au surprins momentul când la 19 și 21 mai – două nave sub pavilion rusesc (Matros Pozynich și Matros Koshka), acostate în portul Sevastopol, Crimeea, încărcau silozuri de cereale de pe o platformă. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solskii, într-o adresare către toate țările menționa că orice navă care transportă cereale prin portul Sevastopol din regiunea Crimeea sunt furate. „Căutăm soluții pentru ca cerealele furate să poată fi confiscate rapid”, a spus ministrul, fără a oferi detalii. 

Pentru ruși, cerealele sunt o marfă atractivă. Prețul grâului este de aproximativ 400 de dolari pe tonă pe piețele mondiale și a crescut brusc în acest an, din cauza războiului pe care l-au pornit împotriva Ucrainei. De asemenea, originile acestuia nu sunt atât de ușor de urmărit, ceea ce le permite să-l exporte cu ușurință. Cu toate acestea, Oleg Penzin, expert economic ucrainean, susține că în timpul procurării cerealelor este obligatoriu certificatul de proveniență. Dar aceste acte ar putea să nu mai conteze pentru cei dependenți de cereale și dacă li se propune un preț mai mic decât cel de pe piață. „Țările din Orientul Mijlociu sunt bucuroase să cumpere grâul rusesc, pe care îl primesc cu o reducere de 20% și nu le pasă dacă este furat sau nu din Ucraina”, susține Oleg Nivievskyi, profesor la Școala de Economie din Kiev și coordonator al proiectului de cercetare UaFoodTrade. 

Potrivit autorităților ucrainene, Rusia a încercat să vândă câteva zeci de tone de grâu în Egipt, dar au fost opriți de ucraineni care investigau această tranzacție. Însă, nu au putut opri exportarea a peste 100.000 de tone de grâu furat în Siria. 

De cumpărarea grâului furat și vândut de ruși este acuzată și Turcia. „Rusia fură fără rușine cereale ucrainene și le scoate din Crimeea invadată. Aceste cereale sunt expediate în țări străine, inclusiv Turcia”, susține ambasadorul Kievului la Ankara, Vasyl Bodnar. De asemenea, el spune că Kievul lucrează cu Turcia și Interpol pentru a găsi vinovații. 

Toți acuză, dar furturile nu se opresc

În unison, liderii internaționali au venit cu declarații tăioase la adresa celor care fură, afirmând că acest război și acțiunile Rusiei ar putea cauza o criză globală, care va afecta milioane de oameni, în special din Africa, unii dintre principalii cumpărători de cereale din Ucraina. Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite susține că insecuritatea alimentară crește în țările mai sărace ale lumii. 

Pe Twitter, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a cerut tuturor țărilor să respingă propunerile Rusiei de a cumpăra cerealele furate din Ucraina. „Hoții ruși fură cereale ucrainene, le încarcă pe nave, trec prin Bosfor și încearcă să le vândă în străinătate. Facem apel la toate statele să rămână vigilente și să refuze orice astfel de propuneri. Nu cumpăra cereale furate. Nu deveniți complici la crimele rusești”, scrie Kuleba. 

La mijlocul lunii mai, Statele Unite au trimis un avertisment către 14 țări, în mare parte din Africa, să nu cumpere produsele furate de ruși. 

Cu toate acestea, Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, se lăuda în cadrul unei întâlniri a oficialilor de rang înalt din domeniul economiei cu recolte record de cereale și grâu. Singurul lucru care-l nemulțumește pe Putin sunt sancțiunile care îngreunează exporturile rusești din punct de vedere logistic, dar și al plăților, ceea ce a făcut multe tranzacții dificile, dacă nu imposibile.

Exporturile continuă, dar cu pași mici

Ucraina este un mare exportator de grâu, porumb și semințe de floarea soarelui. Împreună, Rusia și Ucraina reprezintă aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu.

Lucrurile însă s-au schimbat de la 24 februarie 2022. Aproximativ 25 de milioane de tone de cereale au rămas blocate în Ucraina, asta deși țara a reușit să exporte o cantitate impunătoare chiar și în timpul acelor trei luni grele de război. Înainte de invazia Rusiei din 24 februarie, țara exporta lunar până la 6 milioane tone de cereale. Însă, din cauza războiului, Ucraina a fost obligată să își redirecționeze exporturile de cereale pe calea ferată spre frontiera de Vest sau spre micile porturi de la Dunăre, ceea ce încetinește procesul. 

Comisia Europeană a făcut apel la țările membre să pună la dispoziție camioane, vagoane de cale ferată și echipamente de încărcare, pentru a facilita transporturile pe cale rutieră și feroviară. Dificultățile încep însă deja de la tipul șinelor feroviare – în Rusia și Ucraina, acestea sunt cu 10 centimetri mai late decât cele din restul Europei. Ceea ce înseamnă că încărcătura din vagoane trebuie mutată la graniță sau vagoanele preluate pe adaptori care să le permită să circule mai departe pe șinele europene. În plus, sistemul feroviar comunitar nu ar fi pregătit pentru astfel de cantități, după cum explică directorul tehnic al Căilor Ferate Ucrainene Valeryi Tkachev, citat de agenția Interfax. „În Ucraina, 65% din mărfuri sunt transportate pe calea ferată, în UE doar 35%”, explică el. 

Cu toate acestea, toți înțeleg că aceste rute alternative sunt doar soluții de urgență și pe un termen scurt. De aceea, continuă să se caute soluții și să se ajungă la un acord între Rusia și Ucraina. 

„Ce alte bunuri ați furat din Ucraina?”

La 8 iunie, în timpul unei vizite la Ankara, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a primit o întrebare incomodă din partea unui jurnalist ucrainean în cadrul unei conferințe de presă. „În afară de cereale, ce alte bunuri ați furat din Ucraina și cui le-ați vândut?” l-a întrebat jurnalistul ucrainean pe Lavrov. Ministrul rus de Externe i-a cerut să repete întrebarea, înainte de a contraataca: „Voi, ucrainenii, sunteți întotdeauna preocupați de ceea ce puteți fura și credeți că toată lumea face așa. Obiectivele noastre acolo (în Ucraina) sunt clare, vrem să salvăm oamenii de presiunea regimului neonazist. Noi nu punem obstacole (în calea transportării) cerealelor. Pentru ca ele să poată părăsi porturile, trebuie ca Zelenski să dea ordinul, asta este tot”, i-a răspuns ministrul rus, surâzând și astfel amintind de o altă problemă eminentă – blocarea cerealelor în Ucraina. 

Rusia afirmă că este deschisă să facă un coridor de acces al exporturilor de cereale ucrainești pe apă, doar cu condiția ca atât statele UE, cât și SUA să anuleze toate sancțiunile, iar Ucraina să demineze porturile de pe Marea Neagră, pe care le controlează. „Acest lucru este imposibil. Nici nu se discută”, afirmă Zelenski, fiind ferm convins că în cazul în care ucrainenii ar demina apele din jurul portului Odesa, la scurt timp militarii ruși ar înconjura orașul port. 

În timp ce discuțiile contradictorii sunt purtate, Națiunile Unite își fac griji că o mare parte a populației mondiale se va confrunta cu foamete. „Nu este posibilă o soluționare a crizei alimentare globale, fără reintegrarea producției agricole a Ucrainei”, a avertizat Antonio Guterres la o reuniune la New York. El speră că se va ajunge la o înțelegere în acest sens cu Rusia, în ciuda războiului provocat de această țară în Ucraina. Până în acest moment, cele mai afectate de blocarea cerealelor ucrainești sunt țările africane – care au importat 44% din grâul lor din Rusia și Ucraina între 2018 și 2020, potrivit cifrelor ONU.

De asemenea, Libanul importa din Ucraina 50% din rezervele sale de grâu, iar acum țara se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice din lume, informează Reuters.

Cu toate acestea, lucrurile par să nu se miște din loc. Războiul continuă, zilnic sunt uciși câte 100 de soldați de pe ambele fronturi, cerealele sunt blocate, bunurile sunt furate de ocupanți, iar oamenii din lumea întreagă încearcă să supraviețuiască acestei crize economice care a luat naștere odată cu pandemia și s-a agravat pe data de 24 februarie 2022. 

Surse foto: NewYorkTimes, Reuters,UK Independent

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.