Dima White a fost reținut. Explicăm de ce TikTokerul care face „provocări perverse” este periculos

UPDATE (17 iulie 2023): „Procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii DGUP și INI, anunță reținerea cu sprijinul angajaților „Fulger” a vloggerului și TikTokerului care recent a bulversat societatea prin filmarea fetelor în Chișinău contra bani, în timp ce avea contact fizic cu acestea, prin atingerea zonelor sensibile de pe corp”, anunță instituția.

PCCOCS mai spune că investigația a fost pornită după ce mama unei victime minore a depus o plângere în acest sens.

TikTokerul publica astfel de scene cu caracter sexual pe platformele de internet pe care are audiențe semnificative – TikTok, Telegram, Instagram – de peste jumătate de milion de abonați. De multe ori victimele nu știau că bănuitul urma să publice scenele pe aceste platforme.

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus plasarea bănuitului în arest preventiv pentru 20 de zile, în vederea desfășurării obiective a investigațiilor.

Citește aici comunicatul întreg al instituției.

Cine este Dima White și cum a ajuns în vizorul public?

De curând videourile făcute de Dima White în ultimii ani au ajuns în atenția activiștilor pentru drepturile femeilor. Aceștia au atenționat în mod public că influencerul hărțuiește sexual fetele și au îndemnat oamenii să-i blocheze conturile pe rețelele sociale. 

„Duce la mai multă violență” 

Organizația care promovează egalitatea de gen Feminismd a făcut o postare publică, în care explică faptul că ceea ce face tânărul încalcă limitele personale ale femeilor, le constrânge să-și compromită propria autonomie și le filmează fără consimțământul lor. Acesta obiectivizează sexual femeile pe care le acostează, fetișează femeile queer, folosindu-le ca divertisment și promovând ideea că femeile ar trebui să se sărute pentru privirea masculină.  

Am discutat cu Milena Rusu, activistă pentru drepturile femeilor din cadrul organizației Feminismd. Ea spune că asemenea comportamente fac parte din cultura violului „în care noi trăim”. „Și nu începe direct de la a bate femeile, de la a fi violent. Dar începe de la niște glume sau de la niște comentarii – «de ce nu zâmbești; singură ești vinovată.»”  

Potrivit Milenei, prin așa videouri, glume și comentarii se normalizează hărțuirea sexuală și încălcarea limitelor personale, iar asta duce la mai multă violență. „Nu o să oprim niciodată problema dacă avem așa figuri publice”, spune tânăra activistă. 

Andrew Tate și Dima White 

Milena Rusu spune, glumind, „că s-a găsit și la noi un Andrew Tate moldovenesc”. Ea face referire la fostul luptător profesionist de kickboxing, Andrew Tate, care și-a câștigat notorietatea în mediul online prin comentariile sale misogine și prin discursurile instigatoare la ură. Acesta spunea că femeile ar fi parțial responsabile pentru faptul că sunt violate sau că ar aparține bărbaților. El și fratele lui sunt investigați în România pentru trafic de ființe umane. 

„Eu cred că ambii au o trăsătură comună: gaslightingul. Încearcă să te convingă că: «eu nu hărțuiesc, nu este ceva problematic»”, explică activista. Potrivit ei, frații Tate au devenit populari pentru că mulți „s-ar regăsi în asemenea valori. Foarte mulți bărbați cred, din păcate, că soția, mama trebuie să-i facă asta, asta, că e datoria de femeie.” 

 

Citește: Îmi ies din minți? Gaslighting – ce este și de ce este periculos 

La postarea de pe Instagram a organizației, vloggerul a lăsat o reacție: 

„Am mai mult de șapte videouri unde băieții fac o grămada de chestii pentru bani, începând de la sărutul unei păpuși gonflabile, să însceneze o întâlnire cu ea, să fie atins de altă fată în timp ce este cu prietena. […] Niciodată nu am făcut diferența între fete și băieți […]”, a scris acesta în secțiunea de comentarii. 

Totuși, Milena i-a urmărit videourile și a constatat că există o mare diferență între cum se comportă cu femeile și cu bărbații. „El este mult mai respectuos când e vorba de bărbați. Nu fuge după ei, nu-i amenință. E absolut altă atitudine.” 

Îl urmăresc copiii 

Milena Rusu spune că asemenea videouri pe TikTok sunt periculoase, pentru că consumatorii sunt minori, tineri. „El contribuie la normalizarea violenței. Pentru că crește o generație care crede că așa ceva este amuzant. În special pentru băieți, acolo unde există presiune să te încadrezi în normele masculinității toxice”, spune activista. 

Și Coaliția Națională „Viața fără Violență” a venit cu o reacție prin intermediul unei alte activiste civice. Alina Cebotari, activistă pentru drepturile femeilor, membră de board la Coaliția Națională „Viața fără Violență” și cofondatoarea @femeipentrufemei spune că „hărțuirea femeilor pe stradă nu este un instrument pentru a obține vizualizări, ci este o infracțiune care se pedepsește penal”. 

Dacă ai fost victima acestui vlogger sau ai fost hărțuită și ai nevoie de ajutor psihologic sau juridic gratuit, adresează-te specialiștilor care îți vor păstra anonimatul. 

Aproximativ 70% dintre adolescentele între 14 și 18 ani au declarat că au fost hărțuite pe stradă, conform unui studiu din 2021.  

Potrivit unui studiu făcut de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, la locul de muncă, cea mai mare incidență a hărțuirii sexuale pe parcursul vieții se atestă în cazul formelor subtile. În cazul formelor subtile, cele mai mari ponderi le revin privirilor nepotrivite, gesturilor deocheate și limbajului cu conotație sexuală. De regulă, aceste forme nu sunt percepute drept hărțuire, fapt ce determină un nivel mult mai redus de raportare, dar și o incidență mai înaltă (fiind adesea confundate cu gesturi de flirt). În cazul formelor medii de hărțuire, persoanele s-au confruntat cel mai des cu întrebări indiscrete și jignitoare despre viața privată, cu anumite forme tactile, cum ar fi săruturi fără permisiune.  

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.