Cercetători și savanți din Statele Unite, Marea Britanie și Canada solicită investigarea originii COVID-19, inclusiv și ipoteza că pandemia actuală ar avea originile în laborator, virusul nimerind în natură din greșeală. Semnatarii scrisorii deschise publicată în revista Science Mag sunt reprezentanți ai Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT), Universitatea Harvard, Cambridge, Universitatea Carolina de Nord, Universitatea din Chicago, Toronto, Yale, Stanford și altele.
Mai precis, savanții spun că e nevoie de „o claritate mai mare în privința originii acestei pandemii”. „Până vom avea suficiente date, trebuie să luăm în serios atât ipotezele unei căi naturale de apariție, cât și a unei scurgeri de laborator. O investigație corectă ar trebui să fie transparentă, obiectivă, bazată pe date, cu o expertiză largă și supusă unei coordonări independente pentru a preveni conflictele de interese”, se menționează în apelul savanților.
În 2020, Organizația Mondială a Sănătății, la solicitarea statelor membre, a pornit o investigație a cauzelor apariției virusului COVID-19. În noiembrie 2020, au fost publicate rezultatele unui studiu făcut de experți din China și din cadrul OMS, doar că totul s-a bazat pe datele colectate de China și analizate de echipa OMS.
„Deși nu au fost găsite dovezi clare în susținerea unei ipoteze, acea echipă a indicat transmisiunea zoonotică (de la animal la om) drept «probabil și foarte probabil», iar cea a unei scurgeri de laborator «foarte improbabilă». Mai mult, celor două teorii nu li s-a oferit spațiu egal de consolidare, doar 4 din cele 313 pagini ale acelui studiu referindu-se la un accident de laborator”, menționează savanții.
De unde vine COVID-19?
Comisia China-OMS, care a publicat luna trecută concluziile, merge către patru ipoteze cu privire la apariția COVID-19. Acestea se referă în primul rând la:
1. Transmisia animal-om. Savanții explică această ipoteză prin faptul că transmisiunea virusului de la animal la om este foarte probabilă, din cauza că virusul COVID-19 este foarte asemănător cu coronavirușii identificați la speciile de lilieci. Această ipoteză a fost văzută drept „probabilă”.
2. Transmisiunea animal-om prin intermediul unui animal intermediar. Coronavirușii pot călători de la animal la animal, iar ulterior pot face saltul către oameni. Experții spun că, deși pentru acest proces trebuie mult timp, chiar decade întregi, coronaviruși similari au fost găsiți în specii de pangolini. Acest scenariu este clasificat drept „foarte probabil”.
3. Transmisiune prin intermediul alimentelor contaminate. Această ipoteză este văzută ca probabilă în situația în care în piața Huanan din orașul Wuhan, unde au fost identificate primele cazuri, sunt vândute alimente înghețate, iar acestea pot fi o cale de transmisiune a virușilor. Cea mai răspândită formă este în pește și alte alimente pe bază de viețuitoare marine. Respectiv, savanții au clasificat această opțiune drept „posibilă”.
4. Scurgere de laborator. Savanții chinezi alături de OMS nu au luat în calcul contaminarea intenționată cu virusul produs în laborator, dar totuși s-a examinat posibilitatea unei scurgeri accidentale. „Deși rare, accidentele de laborator se întâmplă”, se menționează în studiul OMS, iar aceștia admit că „laboratorul din Wuhan s-a mutat la o locație nouă, în apropiere de piața Huanan la începutul lunii 2019”, asta în timp ce la acel laborator s-a secvențiat o versiune de coronavirus similară în proporție de 96% cu virusul COVID-19.
Totuși, savanții spun că laboratorul din Wuhan nu a avut perturbări, iar înainte de mutarea la noua locație nu au avut loc activități sau depozitări ce implicau coronavirușii. De aceea, aceștia consideră această opțiune drept „puțin probabilă”.
