|
Scandalul de spionaj declanşat la începutul acestei săptămâni între Moscova şi Bucureşti ar putea face parte dintr-o bătălie geostrategică. Unii analişti au pus arestarea diplomatului român pe seama apropiatului referendum din Moldova, alţii spun că ar fi vorba de un exerciţiu de imagine al FSB.
„Scandalul de spionaj provocat de expulzarea diplomaţilor român şi rus este legat de Republica Moldova. Schimbul agenţilor secreţi este cauzat de indignarea Moscovei faţă de creşterea influenţei României asupra Moldovei, teritoriul care s-a aflat mult timp în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse", scrie „Novaia Gazeta". „Pentru a ieşi de sub dominaţia Rusiei, liderii din Moldova ar putea urma exemplul lui Mihail Saakaşvili", comentează publicaţia rusă. Autoproclamatul ministru de Externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak, este de părere că situaţia actuală din Moldova e rezultatul activizării forţelor proromâneşti. „Practic, toţi liderii moldoveni sunt cetăţeni ai României, prin ei, Bucureştiul încearcă să-şi exercite influenţa. Deci, principali agenţi secreţi ai României sunt preşedintele şi premierul moldovean", consideră Iastrebciak, citat de „Novaia Gazeta". Înfrângerea comuniştilor, îndepărtarea de la cârmă a lui Voronin şi venirea la putere la Chişinău a Alianţei prooccidentale au fost văzute la Moscova ca o bătălie pierdută în războiul de menţinere a influenţei în spaţiul ex-sovietic pe care şi-l revendică.
Decriptarea rusă Acum, că se apropie un nou moment important al acestui război – referendumul de la 5 septembrie pentru modalitatea de alegere a preşedintelui şi alegerile parlamentare care ar putea hotărî direcţia în care se va îndrepta Republica Moldova pe termen lung – se dă ce-a de-a doua bătălie. Dacă anul trecut Rusia a folosit în această operaţiune serviciile secrete moldovene şi aparatul de partid al lui Voronin, acum, după ce s-a schimbat regimul, a fost nevoită să iasă la atac. Ca să fie clar ce se află în spatele scandalului de spionaj, şeful comisiei pentru afaceri externe din Dumă (camera inferioară a Parlamentului rus), Konstantin Kosaciov, a ţinut să precizeze: „Până acum nu s-a observat implicarea României în jocuri şi ambiţii geopolitice. Ea are un interes special pentru Republica Moldova, dar este dificil de dovedit că are interese speciale în ceea ce priveşte Rusia, mai ales în domeniul informaţiilor".
Deputatul rus a subliniat pentru postul de radio Russkaia Slujba Novostei că „România este o ţară care are şi aşa relaţii diplomatice complicate cu restul lumii din cauza Republicii Moldova, pe care Bucureştiul – cel puţin prin actualul ei preşedinte – nu o consideră un stat suveran şi nici măcar nu a trecut la recunoaşterea formală a graniţei dintre cele două state, în ciuda faptului că formal este vorba despre graniţa externă a UE". Pagube economice Konstantin Kosaciov a mai avertizat că spirala conflictului diplomatic se poate extinde în plan economic. „Daca se va constata că pretenţiile Rusiei sunt fundamentate, iar ale României nu, acest lucru poate genera o înrăutăţire a relaţiilor bilaterale, cu repercusiuni nu numai asupra politicului, ci şi asupra economiei", a spus parlamentarul rus. „Rusia şi România au suficiente probleme nerezolvate, care impun delicateţe, iar faptul că, acum, Bucureştiul face interesele altora, care nu au legătură cu cele proprii, ni se pare uluitor, jignitor şi nu are darul de a îmbunătăţi relaţiile noastre", a subliniat Kosaciov. Spălarea imaginii FSB Arestarea pe motiv de spionaj a diplomatului Gabriel Grecu a fost un bun prilej de răzbunare pentru Moscova şi pentru aderarea României la NATO şi pentru acceptarea Bucureştiului a scutului american antirachetă, spun unii experţi occidentali. Dar acestea sunt probleme colaterale pe care de obicei diplomaţia rusă nu le discută cu cea română, ci direct cu cea de la Washington, susţin alţii. La vremea respectivă, MAE rus s-a mulţumit doar să protesteze civilizat. Acest episod a mai putut fi folosit de serviciile secrete ruse care în ultima vreme au avut numai eşecuri pe linie – atentatele separatiştilor caucazieni în inima capitalei, desconspirarea spionilor ruşi din SUA – să arate că nu dorm şi că prind agenţii care „lucrează pentru NATO". Agenţia americană de analiză Stratfor notează că „este posibil ca raportul FSB referitor la desconspirarea lui Grecu de către contactul său rus să ascundă de fapt adevăratele surse şi metode folosite de ruşi pentru a-l identifica pe român, cum ar fi o sursă umană sau interceptarea. De asemenea, această poveste ar putea acoperi un agent rus infiltrat în cadrul serviciilor de informaţii române, care ar fi alertat Moscova în legătură cu activităţile presupusului spion român. Având în vedere istoria României, de fost satelit sovietic, agenţii români de spionaj au fost antrenaţi de KGB, iar serviciile ruse de informaţii au surse infiltrate adânc în interiorul multor agenţii de spionaj est-europene, inclusiv din România". Analiştii de la Stratfor sunt de părere că aceste arestări şi expulzări reciproce de suspecţi de spionaj între Rusia şi România probabil nu se vor opri în curând şi ar putea chiar să devină mai frecvente, în condiţiile unei intensificări a competiţiei între Occident şi Rusia pentru extinderea influenţei în Europa de Est, în special în ceea ce priveşte Republica Moldova. |
