Connect with us
"
"

Externe

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

Publicat

pe

PE SCURT

Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația de „orașul fără anunțuri”. Sigur, fără implicarea autorităților, orașul nu ar fi reușit o astfel de performanță. 

După ce Nałęczów a demonstrat că se poate, la nivel național, a fost votată o lege care reglementează publicitatea stradală. Cât de eficientă este, citește în reportajul de mai jos.

De asemenea, îți povestim cum stă Chișinăul la capitolul publicitate stradală și cum autoritățile „luptă” cu ea.

PE LUNG

„Acum le pun din nou, pentru că și ceilalți o fac”, spune vânzătorul de mașini de tuns iarbă de la Nałęczów, un oraș din Polonia. În urmă cu un deceniu, acest oraș balnear de lângă Lublin a devenit faimos în lupta pentru utilizarea echilibrată a spațiului public. Cum arată această primă municipalitate poloneză fără publicitate stradală astăzi?

„Mare mizerie!”, și-a început discursul faimos deja Magda Gessler, o prezentatoare poloneză, restauratoare și pictoră din Polonia. Și, ca să fii sigur de ce crede ea despre acest restaurant, își dă ochii peste cap, apoi își clatină  buclele blonde, perfecte. Wojtek, proprietarul restaurantului Karczma Nałęczowska, golește coșul plin de cartofi care au împuțit întreaga cămară. Cartofii jilavi și putrezi ajung pe podeaua de gresie.

Gessler este gazda ediției poloneze a francizei The Kitchen Nightmares. Restauratoarea petrece o săptămână la un restaurant care înregistrează eșecuri și îi ajută pe proprietari să facă schimbări care ar trebui să le garanteze un succes comercial. Gessler, la fel ca gazda emisiunii originale, Gordon Ramsey, este destul de bună de gură.

Partenera lui Wojtek, Mariola, lucrează în restaurant în calitate de manager, presând oamenii să lucreze mai mult, în timp ce ea joacă solitaire. Când bucătara-șefă muncește până-și rănește degetele, până la os, în punctul de cotitură al transformării culinare, chelnerul ager la minte, Krzysiek, devine manager și preia frâiele în tavernă.

Drama plină de limbaj vulgar, joc sălbatic și chimicale agresive degresante se încheie, în cele din urmă, cu un final fericit. Restauratoarea este încântată de mâncărurile din carne de vânat create de Wojtek, în timp ce bulionul artificial instant și mirosul de ars în bucătărie devin o amintire îndepărtată. Episodul The Kitchen Nightmares din Nałęczów a fost difuzat în noiembrie 2011.

Andrzej Ćwiek, un artist vizual și grafician, era atunci primar. El promovat cu succes orașul Nałęczów drept primul „oraș fără publicitate” din Polonia. Astăzi, la fel ca la acea vreme, aproape că nu există panouri publicitare sau picturi murale sub formă de publicitate pe pereții clădirilor. Ćwiek a ocupat funcția de primar timp de trei mandate. În 2018 a candidat din nou, însă a fost învins de Wiesław Pardyka, actualul primar.

Restaurantul Karczma Nałęczowska funcționează și astăzi, iar semnele rămase în urma vizitei Magdei Gessler sunt încă foarte vizibile. Pe perete stă agățat un portret mare al Magdei, iar mâncarea servită în episodul cu pricina este acum inclusă pe primele pagini ale meniului.

Krzysiek se află în spatele barului, cu părul elegant, într-o cămașă albă, perfectă. El și-a păstrat poziția de manager, chiar dacă promovarea în timpul emisiunii trebuia să fie doar temporară. L-am întrebat, așa cum i-am întrebat și pe alți agenți economici locali, părerea lui despre conceptul de „oraș fără publicitate”.

„Te referi la faptul că nu există panouri publicitare în orașul nostru?”, managerul se asigură că m-a înțeles bine. „Cred că este bine ca centrul orașului să nu fie plin de panouri publicitare. Dar nu avem voie nici măcar să afișăm un semn care să-i anunțe pe oameni că suntem deschiși, iar acest lucru nu este chiar atât de grozav. Înainte de venirea doamnei Gessler, oamenii nu se îmbulzeau să mănânce aici”, explică el. Îl sună cineva din bucătărie, nu mai are timp să vorbească cu mine. E joi după-amiază și taverna este plină de oameni, ca de obicei.

Organizarea haosului

Pe primul slide apare un desen cu trei case mici. Pe următorul slide apare cuvântul DISPONIBILĂ lângă una dintre case. Pe următorul slide sunt deja două case cu acest semn. Cu fiecare click de mouse, tot mai multe reclame apar lângă case și în cele din urmă strada seamănă cu un Las Vegas în miniatură.

Este anul 2008 și Andrzej Ćwiek, primarul orașului Nałęczów, se află în spatele computerului său. Este o prezentare pentru agenții economici din industria ospitalității. După prezentare, aceștia au înțeles că Ćwiek nu este un fan al publicității în aer liber.

Și primarul își dă seama că agenții economici nu au habar cum să atragă clienții în alt mod, fără publicitate. Avea acest răspuns pregătit pe următoarele câteva slide-uri din prezentarea sa. 

Un singur semn uniform în fața fiecărei case: DISPONIBILĂ. Următorul slide arată că gazonul din fața primei case este mai bine întreținut. Alte case prezentate în imaginile următoare au, de asemenea, grădini bine tunse. Ćwiek face clic pe mouse, iar casele devin din ce în ce mai frumoase cu fiecare slide: acoperiș nou, verandă mai frumoasă, loc de joacă pentru copii.

Andrzej Ćwiek a vrut să convingă agenții economici locali că nimeni nu și-ar dori să călătorească într-un oraș acoperit cu pancarte de plastic. Că ar trebui mai degrabă să concurezi oferind o calitate mai bună, nu doar prin publicitate. Oamenii vizitează stațiuni pentru a fugi de locuri unde sunt inundați de informații în fiecare zi.

Dar începuturile acestor discuții nu au fost ușoare. Ćwiek este cunoscut ca un om pentru care contează foarte mult aspectul estetic al spațiului public. Nu e politician de profesie. A câștigat alegerile pentru funcția de primar cu doi ani în urmă, când puțini știau despre el. 

Plasticul câștigă alegerile

În prima rundă, puțin peste 1200 de rezidenți l-au votat și astfel l-a depășit pe neașteptate pe candidatul Partidului Poporului Polonez, un partid moderat conservator, susținut la vremea respectivă de fermieri. Partidul Poporului Polonez conduce în mod eficient structuri ale administrației locale în municipalități mai mici. În runda a doua, 60% dintre alegători au votat cu Cwiek.

Ćwiek nu este originar din Nałęczów, dar cunoștea orașul de mult timp. A ajuns pentru prima dată aici în 1970 pentru a studia la colegiul local de arte plastice. Colegiul de pe strada Lipowa încă mai activează, la doar câteva sute de metri de parc și de zona balneară, principalul punct de atracție turistică din Nałęczów. Ćwiek a absolvit designul grafic și și-a deschis propria agenție de publicitate și branding. Localnicii spun că prietenii lui l-au convins să candideze la funcția de primar și să-și suspende afacerea.

Curățarea orașului de publicitate a fost în top în lista priorităților sale încă din primele zile în calitate de primar. Pe de o parte, primarul orașului Nałęczów a purtat discuții cu oamenii de afaceri, pe de altă parte a introdus măsuri mai ferme. Anterior, multe reclame au fost instalate ilegal pe terenul municipal.

Uneori, acestea chiar limitau vizibilitatea șoferilor. Ćwiek le-a dat câteva săptămâni proprietarilor de panouri să le elimine. După avertizare, agenții comerciali au scos aproximativ 20% din anunțuri. Restul au fost scoase de primărie și adunate în mijlocul orașului. Proprietarii lor aveau voie să vină și să le ia. Gratuit.

Haosul publicitar trebuia să fie gestionat și prin introducerea semnelor din lemn pe harta orașului, care includeau informații despre magazine, cafenele și restaurante. Ele mai pot fi găsite în intersecțiile cheie ale orașului.

Odată ce mass-media a început a mediatiza sesiunea consiliului local drept o încercare de a „aduce ordinea în spațiul public”, reprezentanții altor municipalități au început să se apropie de primar, vorbind despre posibile soluții, pentru că Nałęczów a devenit un „oraș fără anunțuri”.

Primarul din Nałęczów a elaborat o propunere pe care a dus-o agenților economici. Una dintre propuneri era: un singur semn pentru un restaurant. Acestea urmau să fie panouri din lemn și metal care să înlocuiască semnele din plastic, neoanele și geamurile acoperite.

Ca toți ceilalți

Nu doar afacerile din industria ospitalității au reclame pe gardurile din Nałęczów. M-am dus să-l vizitez pe proprietarul unui magazin de mașini de tuns iarba, de unelte și echipamente de grădină. Taximetriștii mi-au spus că înainte gardul lung de douăzeci de metri era acoperit cu publicitate, acum au mai rămas doar câteva panouri publicitare.

„Ah, da, primarul a venit să mă vadă și mi-a spus că municipalitatea va proiecta un singur banner mare, frumos, dacă elimin restul”, spune un bărbat cu o șapcă de baseball și ochelari. Întrerupe emisiunea pe care o urmărea pe laptop și apare în fața tejghelei.

„Cred că erau în total 14 pancarte. A trebuit să las una, pentru că asta era în contractul meu cu producătorul, dar le-am luat pe restul. Motivul principal a fost că i-am văzut pe ceilalți făcând la fel. Trebuie să-i urmezi pe ceilalți, nu am vrut să ies în evidență”, spune retailerul. Și apoi, spune că nu i-ar plăcea să-și piardă relațiile bune cu autoritățile sau cu alți agenți economici. 

Se plânge puțin de lipsa clienților, pentru că vin doar să vadă produsele pe care le are de vânzare. „Chiar înainte de a părăsi magazinul, ei se uită deja în telefon comandând online ceva mai ieftin”, explică el frustrat. „Am introdus regula că repar doar echipamentele care au fost cumpărate din magazinul meu”.

Acum există încă câteva pancarte pe gard, în afară de cea proiectată cu ani în urmă de fosta administrație. „Am observat că, odată cu venirea noului primar, alții au început să-și afișeze din nou reclame. Și? Nu pot fi singurul rămas cu gardul gol, nu? Unii dintre clienții mei au crezut că am închis magazinul când am scos anunțurile”, își justifică el schimbarea.

Trec de câteva clădiri și intru într-un salon de frumusețe. Oferă masaj, măști, băi de soare și gogoși proaspete pentru Joia Grasă. Este o sărbătoare tradițională bazată pe calendarul creștin și este sărbătorită în ultima zi de dinaintea Postului. Dar e o tradiție pe care o urmează nu doar pentru polonezii religioși. Aproape toată lumea mănâncă gogoși umplute și aripi de înger în acea zi.

„Tocmai am deschis, dar am aflat că este interzis să folosești bannerele de publicitate, pentru că suntem un oraș fără anunțuri”, spune proprietara afacerii. „Un mic banner în centrul orașului pentru afacerea mea nu ar strica, dar dacă aș pune eu unul, fix așa ar face și ceilalți. Înțeleg cum funcționează”, adaugă ea.

Există trei indicatoare agățate în afara magazinului de suveniruri. Unul din lemn și metal, celelalte două sunt din plastic. „Vedeți, eu am acest semn frumos aici și nimeni nu-l observă, așa că am pus cele două semne urâte, pentru că am nevoie de oameni care să vină la cumpărături”, spune managerul.

Legea peisajului

Nałęczów s-a aflat în prima linie a luptei împotriva publicității în aer liber. În cei zece ani care au trecut de când au fost scoase bannerele de pe străzile din Nałęczów, multe s-au schimbat în ceea ce privește publicitatea și în alte orașe. În 2013, parlamentul polonez a adoptat așa-numita lege a peisajului, menită să aducă ordine în spațiul public. A intrat în vigoare doi ani mai târziu, însă efectele sale reale au început să se observe recent. Pentru ca prevederile legii să fie eficiente, trebuie să fie adoptată o rezoluție de peisaj de către consiliile orășenești sau consiliile raionale.

Varșovia a adoptat rezoluția abia în acest an. Niciunul dintre consiliere sau consiliere nu a fost împotriva acesteia. Cu toate acestea, rezoluția încă stârnește controverse. Oficiul pentru Concurență și Protecția Consumatorilor a verificat dacă această măsură nu va perturba concurența de pe piața publicitară.

La sfârșitul lunii februarie, părea că totul e pe calea cea bună pentru ca rezoluția să fie adoptată la toate nivelurile administrative. Doar semnătura lui Konstanty Radziwiłl, voievodul Mazoviei (o regiune administrativă din Polonia), lipsea. Se presupunea că era o simplă formalitate, deoarece consiliul municipal a ajuns la un consens politic. Cu toate acestea, Konstanty Radziwiłl a observat unele deficiențe formale în rezoluție și a retras-o pentru reinterpretare. Acesta a amânat data intrării în vigoare a legii. Orice penalități pentru încălcarea rezoluției de la Varșovia vor fi aplicate abia peste doi ani. Rezoluția publicității stradale a fost deja adoptată de Łódź, Gdańsk, Sopot și alte orașe.

Când Ćwiek era primar, nu credea că problema cu reclamele în Nałęczów poate fi rezolvată printr-o rezoluție locală. Nici acum nu crede. El consideră că schimbarea pe termen lung este posibilă numai atunci când oamenii vor înceta să agațe semne în jurul afacerilor lor din propria inițiativă.

A încercat să-i convingă pe agenții economici din industria ospitalității că o ședință foto profesionistă ar fi mult mai relevantă și mai eficientă decât încă un panou publicitar.

Peisajul orașului Nałęczów a reușit să fie schimbat doar datorită angajamentului primarului și dimensiunii orașului în sine. Potrivit Oficiului Central de Statistică din Polonia, Nałęczów are o populație de puțin sub 4.000 de persoane. Principalii agenți de publicitate aici sunt afacerile locale, nu unele corporații globale, ca în marile orașe.

Peisajul din Nałęczów este acum un exemplu viu pentru ceea ce se poate realiza cu o astfel de abordare. Nałęczów rămâne o zonă fără panouri publicitare, majoritatea pancartelor scoase în urmă cu câțiva ani nu au fost instalate din nou pe străzi. Cu toate acestea, când cel mai mare supermarket din oraș și-a schimbat proprietarul, noul operator a pus repede un panou imens pe strada principală din oraș.

Enlarge

ps_nost_adv2Waw-1
Varșovia

CHIȘINĂU

În 2017 platforma Primăria Mea, care urmărește atent activitatea Primăriei Chișinău, a făcut o serie de cercetări. Printre ele s-a numărat și cercetarea: Publicitatea pe clădirile Chișinăului: ce avem și ce ne așteaptă?

Activiștii au constatat că:

  • În Chișinău, problema publicității stradale se discută de mai mulți ani. Autoritățile locale încearcă să lupte cu excesul de publicitate stradală încă din 2011. Agenții economici acuză autoritățile de o atitudine preferențială la demolarea publicității, iar specialiștii în urbanism și arhitectură o cataloghează drept gunoi vizual”.
  • Publicitatea stradală ascunde o mare parte a clădirilor, nu este armonizată stilistic, este amplasată haotic și nu utilizează eficient spațiul.
  • În legislație există lacune și se lasă loc de interpretare pentru agenții economici. De asemenea, unii agenți economici nu respectă deloc legislația.
  • Controlul publicității exterioare este defectuos.
  • Lipsesc unele prevederi legislative care să reglementeze amplasarea publicității exterioare.

Cu toate acestea, Primăria Chișinău pare că nu reușește să pună capăt caracatiței numită publicitate stradală. În iulie 2019, primarul general interimar, Ruslan Codreanu, anunța că aproximativ câte 150 de panouri publicitare în fiecare sector al Chișinăului aveau termenul de autorizație expirat sau nu aveau autorizație deloc. Acesta a dat indicații preturilor de sector să demonteze panourile publicitare. „Pe lângă faptul că prezintă o imagine haotică a orașului, pentru că sunt învechite, expirate și neautorizate, nici bugetul municipal nu are venit din poluarea asta vizuală a orașului”, explica atunci Ruslan Codreanu.

Peste jumătate de an, în ianuarie 2020, primarul Ion Ceban a făcut același lucru – a dat ordin și din Chișinău au fost demontate aproape 120 de panouri publicitare. 

Anetta Dabija, activistă civică, spune că:

  • Când vine vorba de centrul istoric regulile ar trebui să fie mai stricte și clare pentru amplasarea firmelor și publicității. Nerespectarea acestora ar trebui să fie sancționată;
  • Avem nevoie de un Cod vizual al publicității stradale fără ambiguități și neclarități;
  • Avem nevoie de un Ghid care ar completa Codul cu exemple clare și concise

Modul în care reclama și firmele sunt amplasate în Chișinău, de cele mai multe ori provoacă disconfort vizual pentru că este agresivă, nu corespunde unei coerențe logice și acceptabile când vine vorba de cromatică, stil, formă etc. În practica internațională există reguli stricte privind amplasarea reclamelor pe fațadă. Regulile le putem găsi în regulamentele primăriilor și în ghidurile de reabilitare a fațadelor istorice”, povestește Anetta pe platforma Medium. Citește, în continuare: De ce Chișinăul are nevoie de „cod vizual”?

În prezent, în Chișinău au fost autorizate 1 786 billboard-uri. Șeful Secției peisaj urban și reclamă al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Gheorghe Tofan, a declarat că panouri publicitare ilegale „practic nu-s, pentru că au fost scoase”.

Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

Publicat

pe

PE SCURT

În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv la COVID-19 și feribotul care leagă malul drept de malul stâng al Nistrului va circula mai des.

Așa-zisele autorități transnistrene au anunțat că în jur de 450 de întreprinzători individuali urmează să primească compensații financiare pentru că nu au funcționat în luna martie și aprilie. Acești agenți economici vor primi, în medie, o sumă de până la 25 de euro.

De asemenea, săptămâna nu a trecut fără ca autoritățile de la Chișinău să primească încă o porție mare de acuzații. În șapte puncte, citește ce s-a întâmplat săptămâna trecută în regiunea din stânga Nistrului.

PE LUNG

  1. Starea de urgență din regiunea transnistreană a fost prelungită până pe 15 iunie. Perioada stării de urgență în regiune a început pe 17 martie și este a doua oară când este prelungită.
  2. Săptămâna trecută au fost identificate 23 de cazuri noi de infecție din internatul psihoneurologic de la Bender: 21 dunt beneficiari, iar 2 angajați. În internat au fost înregistrate peste 160 de persoane infectate cu COVID-19.
  3. O fetiță de numai 11 luni a fost ieri testată pozitiv la COVID-19 în regiunea transnistreană. În total, în regiune sunt 989 de cazuri de infecție cu COVID-19, dintre care 566 persoane au fost tratate, iar 38 au decedat.
  4. Săptămâna trecută am scris despre faptul că se formau cozi pentru feribotul ce leagă partea moldovenească de satele din stânga Nistrului. Din cauza restricțiilor de circulație impuse de așa zisele structuri de la Tiraspol, satele situate în stânga Nistrului sunt practic inaccesibile pe cale terestră, astfel locuitorii și agenții economici din zonă fiind nevoiți să traverseze pe malul drept al Nistrului cu feribotul.

    Prin urmare, Î.S. Bacul Molovata va efectua curse zilnice suplimentare pentru a satisface necesitățile populației și agenților economici din platoul Cocieri. Din 29 mai, prima cursă a feribotului este efectuată la ora 6.00 din satul Molovata Nouă spre Molovata și la 6.45 retur. Ultima cursă, spre Molovata Nouă, este efectuată la ora 20.00.
  5. În jur de 450 de întreprinzători individuali din Dubăsari urmează să primească compensații financiare din partea așa-ziselor autorități transnistrene, anunță așa-zisele autorități transnistrene ale orașului Dubăsari (după războiul de pe Nistru, administrația orașului Dubăsari este deținută de separatiști, iar administrația raională de autoritățile moldovenești). Suma totală destinată compensațiilor este de 182 500 ruble transnistrene (aprox. 10 140 euro). Dacă împărțim suma totală destinată pentru cele 450 de întreprinderi, reiese că fiecare întreprindere va primi aproximativ 23 de euro pentru două luni în care și-au sistat activitatea.

    Pe 29 mai a avut loc o ședință a subgrupului de lucru pe probleme bancare. Experții de la Chișinău au dat asigurări că în privința agenților economici și a clienților bancari din regiunea transnistreană nu se aplică abordări discriminatorii sau exagerate și orice agent economic din regiunea transnistreană își poate face cont într-o bancă din Republica Moldova. Tot aici partea moldovenească a specificat că multiple probleme existente în regiune (de exemplu, imposibilitatea de a scoate bani de pe cardurile internaționale din băncile și bancomatele transnistrene) pot fi soluționate rapid, prin reluarea circulației leului moldovenesc în calitate de mijloc de plată în numerar, așa cum s-a convenit prin Protocolul din 05 iulie 1995, semnat în procesul de negocieri. Așa-zisul minister al afacerilor externe a declarat că abordarea Moldovei față de locuitorii din regiunea transnistreană dobândește un context inuman. 

POLITICĂ

6. Săptămâna aceasta, partea transnistreană a fost generoasă față de autoritățile de la Chișinău la capitolul acuzații. Agenția de presă PMR Novosti scrie că autoritățile de la Chișinău a blocat semnarea a 11 rapoarte despre situația din Zona de Securitate. Partea moldovenească nu a publicat niciun comunicat care să facă referire exact la acestă acuzație, însă a declarat încă o dată că solicită eliminarea posturilor și barierelor instalate ilegal în Zona de Securitate, dar și deblocarea activității observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare.

7. O altă acuzație la adresa Chișinăului se referă la faptul că vicepremiera pe Reintegrare, Cristina Lescnic, nu ar dori să ajute repatrierea locuitorilor regiunii separatiste și ar pune piedici regiunii transnistrene. Biroul Politici de Reintegrare a avut o replică clară și destinată cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliul în stânga Nistrului că autoritățile publice legale ale Republicii Moldova sunt singurele în drept să negocieze cu autoritățile statelor străine organizarea transportului internațional de pasageri.

De asemenea, Biroul Politici de Reintegrare atenționează cetățenii să nu se lase induși în eroare și să se informeze doar din surse oficiale ale Republicii Moldova (misiunile diplomatice acreditate ale Republicii Moldova peste hotare, precum și alte instituții de stat), atunci când apare necesitatea de repatriere în regiune.

Citește mai departe

Lifestyle

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al căderii acestui regim: erau văzute ca  murdare, inconfortabile și urâte. Câteva decenii mai târziu, când Europa de Est a fost afectată de „extinderea urbană” – extinderea necontrolată a orașelor – locuitorii acesteia au apreciat din nou blocurile vechi: verzi, pline de lumină și dotate cu infrastructură socială. Am întrebat șapte jurnaliști din Est despre exemplele lor preferate.

PE LUNG

1. În cartierul Petriny din Praga trăiești ca în parc 

Robert Břešťan

Enlarge

01_Petriny
Foto: Postcard, privat

Cartierul Petriny nu arată de parcă ar avea ele mai vechi blocuri din Praga sau ca unul dintre primele cartiere din fosta Cehoslovacie. Dar este. Casele au fost construite între 1959 și 1969. În acea perioadă, arhitecții mai puteau lua în considerare calitatea vieții: dacă există suficiente școli, centre comerciale, pub-uri sau locul unde ar trebui să fie oficiul poștal. Pentru blocurile mai noi, nu a existat „timp” pentru aceasta, iar rezultatul sunt „casele pentru iepuri”, nepopulare.

Dar Petriny a fost și este încă popular. Accesibilitatea transportului este bună, există aer curat aici, este aproape de centru (acum și mai aproape – stația de metrou a fost deschisă cu câțiva ani în urmă). Copacii cresc aici de 50 de ani și oamenii au senzația că trăiesc într-un parc. În zona aceasta au fost construite și case noi moderne, doar că după anul 2000. Popularitatea locului înseamnă că aici există o cerere imensă de apartamente, iar prețurile sunt destul de mari.

2. Satul Chekist – perla arhitecturii de
avangardă sovietică din Ekaterinburg

Dmitry Moskvin

Enlarge

02_Yekaterinburg
Foto: Hotel Iset, Photo: Kudrjavcev Aleksandr, CC BY-SA 3.0

Această zonă rezidențială a fost construită în stilul constructivismului. Inițial, acolo s-au stabilit 2.000 de ofițeri NKVD. Acești oameni au devenit noua aristocrație a URSS. Avangarda a dictat viața rezidenților: apartamentele nu aveau bucătării, dar au aveau telefoane și radio. Satul avea o baie publică, o spălătorie, o grădiniță, un magazin, o sufragerie și un club de agrement. Hotelul Iset cu 10 etaje care se ridică deasupra satului a găzduit inițial rezidenți singuri (fără însoțitori). Hotelul a dobândit un statut de simbol informal al orașului Ekaterinburg (pe atunci numit Sverdlovsk) în epoca sovietică.

În anii 2010, Satul Chekist a devenit un loc la modă. Acolo s-a mutat clasa creatoare a societății: arhitecți, artiști, jurnaliști, diverși cunoscători ai avangardei. A devenit un loc pentru evenimente culturale. În fiecare an la Ural Music Night are loc un spectacol muzical colorat pe ferestrele hotelului, ținut de ansamblul Drugoi Orkestr. În fiecare sâmbătă la prânz, localnicii invită doritorii într-un tur al zonei și arată câte un apartament autentic.

Orașul este o oază calmă de verdeață în centrul metropolei și oferă o pauză de la zgomotul orașului, mai este un punct de întâlnire pe timp de vară. O mulțime de legende urbane înconjoară zona. Cel mai misterios loc sunt coridoarele subterane complexe care leagă complexul de clădiri.

3. Nowa Huta din Cracovia – de la junglă periculoasă
la un loc cool, stilat și contemporan

Martyna Nowicka

Enlarge

03_Nowa-Huta
Foto: Boaski, CC-BY-SA 2.0

Trebuia să fie perfect. Când Tadeusz Ptaszycki a început să proiecteze Nowa Huta (Noua Siderurgie), orașul satelit al Cracoviei în 1949, și-a bazat planurile atât pe orașele ideale renascentiste, cât și pe orașele-grădină Howard. Orașul nou, care mai târziu a devenit unul dintre cartierele Cracoviei, a fost construit pentru a oferi locuințe lucrătorilor industriali ai morii din apropiere – bine planificat și verde. Până la sfârșitul erei comuniste, districtul și-a pierdut cea mai mare parte din farmec, grădina neglijată devenind o junglă periculoasă.

Ceea ce îl face special, printre raioanele create prin extinderea urbană necontrolată în anii nouăzeci, este planificarea urbană și siguranța – doar 1% dintre locuitorii săi consideră că Nowa Huta este periculos. Companiile imobiliare afirmă că numărul apartamentelor vândute este mai mare decât în ​​orice alt cartier. Prețurile mai mici pot fi un factor, dar Huta are în mod incontestabil ceva de oferit tuturor: tinerii profesioniști apreciază transportul public bun, familiile – proximitatea serviciilor de îngrijire și educare a copiilor. Dar există, de asemenea, o mulțime de zone verzi, un centru cultural, două teatre și multe zone comerciale: viața acolo este ușoară.

4. Uránváros în Pécs nu mai este un loc secret

Ervin Gűth

Enlarge

04_Uranvaros
Foto: 1963, Fortepan - ID 2199

La începutul anilor ’50, Partidul Comunist a oferit un rol nou unei zone care a fost anterior pe limita vestică a orașului Pécs din Ungaria, care a funcționa ca zonă de călărie și aeroport. Numele acestei noi părți a orașului, născut înaintea Războiului Rece, a fost păstrat în secret: Uránváros. Orașul Uranium a fost construit pentru minerii care au scos minereu de uraniu din Munții Mecsek pentru export în Rusia. 

Meritul acestui nou district, mai confortabil, și cel al rezidenților săi, care diferă de coloniile anterioare de mineri, rămân vizibile până în prezent. Acest lucru se datorează în mare măsură lui Ödön Dénesi, căruia i s-a încredințat planificarea cartierului. El a împărțit zonele în blocuri mici, evitând astfel atmosfera alienantă a orașelor mai mari. 

Chiar și astăzi, proporția dintre spațiile verzi și rețeaua de străzi bine planificată face cartierul să fie plăcut, mai ales în contrast cu numărul mare de blocuri de beton construite în anii ’60 -’70.

Ba mai mult, Uránváros este plin de comori ascunse precum statui, sculpturi în relief, fântâni și mozaicuri, deoarece 0,2% din investiția de dezvoltare a fost cheltuită pe opere de artă. În ultimul deceniu, cartierul a devenit din nou popular printre familiile tinere și astfel conducerea orașului i-a dedicat o atenție specială.

5. Plattenbau, ascuns într-o pădure a
fostei Republici Germane Democrate

Steve Nauke

Enlarge

05_former-GDR
Foto: Steve Nauke

Între pădure și pajiști, la sfârșitul anilor `80 și fără documente legale a apărut Plattenbau – pe pământul unei femei care a fugit de mult timp din orașul Herrnhut din estul Germaniei, situat lângă granița poloneză și cehă. Instituția care gestiona apa în Germania de Est a construit clădirea pentru a planifica un baraj în apropiere, dar următorul lucru care s-a întâmplat a fost anul 1989, apoi au venit foștii lucrători contractuali vietnamezi, apoi lipsa locuitorilor și în final s-au mutat aici rezidenții de astăzi, un studio de înregistrări, ateliere și punk rock-ul.

Între timp, proprietarul terenului a apărut și a vândut aici proprietăți locatarilor noi activi. Aproximativ 11 dintre aceștia locuiesc și lucrează acum pe 2000 m² în clădirea în formă de H, cu două etaje și un acoperiș plat. Achiziția a fost ieftină și chiar reconstrucția a fost ieftină. Unde erau înainte camere mici cu tapete cu flori, acum sunt bucătării mari fancy, cu ferestre mari, un balcon imens și cei 11 intenționează să locuiască și să lucreze zgomotos în acea zonă foarte calmă.

6. Noul Belgrad este cel mai bun Belgrad

Jelica Jovanović

Enlarge

06_New-Belgrad
Foto: mabi2000, CC-BY-SA 2.0

Nu cu mult timp în urmă, mulți s-ar fi încruntat când ar fi auzit numele de noul Belgrad. Cea mai tânără municipalitate din Belgrad a fost cea mai puțin populară de ani buni, dar lucrurile se schimbă în favoarea sa. 

Imaginează-ți noua capitală a Iugoslaviei socialiste, situată pe fostul „Pământ al nimănui, pământ al tuturor” – vaste câmpii mlăștinoase dintre vechiul Belgrad și Zemun. Acest oraș din interiorul orașului este un loc de blocuri experimentale, un laborator de urbanism, proiectare arhitecturală și tehnologii de construcție testate pe parcurs, ce adăpostește 250 000 de locuitori.

Se poate observa transformarea continuă a modernismului, de la pavilioane foarte moderne (blocul 7 și 7a), prin blocurile 1 și 2 – deja pe cale de a deveni o moștenire culturală, sau blocurile 45 și 70, cunoscute pentru deosebirea izbitoare de covârșitoarea „industrie de agrement” care definește în general capitala situată pe mal de râu. Este cunoscut și pentru terenurile de baschet: fiecare bloc are unul. Cei mai buni jucători de baschet din regiune sunt crescuți printre blocuri.

Noul Belgrad a îmbătrânit bine. Rămâne amestecul de oameni din toate mediile sociale și economice, toate vârstele, multe naționalități. Este iubit atât de vechii, cât și noii săi locatari.

Antibonus: Porțile orașului, frumoase de la distanță

Enlarge

07_Chisinau
Foto: Mirek237, Wikimedia

Georgeta Carasiucenco

La sfârșitul anilor 1970 – începutul anilor 1980, a început construcția Porților Orașului Chișinău. Ele sunt amplasate pe bulevardul Dacia și sunt ultimele clădiri care te petrec atunci când te îndrepți spre aeroport. 

Blocurile sunt construite din beton armat și cel mai înalt are 24 de etaje și o înălțime de circa 70 metri. Cei care au proiectat clădirea au fost arhitecții Iulia Skvorțova, Aracadii Markovici și Anatol Spasov, după ideea arhitectului Iuri Tumanean. Cei trei specialiști au muncit la cel puțin 50 de schițe.

Porțile Orașului, un exemplu al arhitecturii târzii a fostei Uniuni Sovietice și un prestigiu odinioară pentru cei care au primit apartamentele în aceste blocuri, astăzi sunt într-o stare deplorabilă.

Obiectivul turistic arhitectural sau cum mai este considerat – fața Capitalei – este murdar și neîngrijit. Locatarii spun că edificiile sunt populare în rândurile șobolanilor. Pe deasupra, din cauza rozătoarelor care rod fire de la ascensoare, acestea se strică des. Pereți mâzgâliți, cutii poștale distruse și neplăcut- asta poți să vezi și să simți atunci când intri pe unele paliere. Clădirile nu au fost niciodată reparate, iar oamenii care locuiesc la primele etaje se plâng că în apartament mereu este frig. 

Așa cum scria Moldova.org în reportajul despre Pandemia ne-a mutat la sat, tendința, înainte de pandemie era că oamenii se mutau din blocurile vechi în cele noi. Agenții imobiliari spun că multe blocuri vechi din Chișinău au termenul de exploatare expirat, motiv pentru care ele nu mai sunt locuibile. Unele blocuri vechi, sovietice din Chișinău au probleme asemănătoare ca clădirile Porțile Orașului. De fapt, ele nu se deosebesc prea mult de Porțile Orașului. Singurul avantaj ar fi vederea panoramică asupra Chișinăului și asupra Grădinii Botanice și drumului care duce spre aeroport.

 Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

Publicat

pe

PE SCURT

  • Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile.
  • 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic din Bender se tratează de COVID-19, iar un beneficiar se află în stare gravă.
  • Feribotul rămâne singura cale de acces pentru locuitorii satelor Cocieri, Molovata Noua, Corjova.
  • Așa-zisul minister al afacerilor externe al regiunii transnistrene vine cu atacuri la vicepremiera Cristina Lesnic și autoritățile de la Chișinău.

PE LUNG

SOCIAL

1. Angajații întreprinderilor comerciale și cei din sfera serviciilor vor fi testați selectiv pentru coronavirus. În caz de refuz, unitatea comercială va fi închisă. În așa mod așa-zisele autorități din regiunea transnistreană vor să pună în aplicare măsuri sporite de control a respectării carantinei de către agenții economici. De astăzi, au fost deschise birourile notariale și agențiile imobiliare. De mâine se vor deschide secția de pașapoarte și secția de calificare a conducătorilor auto. De pe 28 mai se vor redeschide saloanele de frumusețe. Acestea vor funcționa conform următoarelor reguli: într-o încăpere să nu se afle mai mult de 20 de persoane (10 clienți) și fiecare angajat – client să lucreze într-un perimetru de 12 metri pătrați.

2. Beneficiarii și angajații internatului psihoneurologic din Bender sunt tratați în spitalele din Bender, din Tiraspol și din Slobozia. Au fost înregistrate 143 de cazuri de infecție cu COVID-19, dintre care 14 sunt angajați ai instituției.

Unul dintre beneficiari în vârstă de 68 de ani se află în stare gravă, fiind internat de vineri în secția de terapie intensivă. Restul persoanelor au starea de sănătate medie și satisfăcătoare. Pe lângă tratamentul specific, toată lumea este supusă terapiei antivirale și antibacteriene. Focarul din internatul psihoneurologic a fost depistat pe 11 mai. De la începutul epidemiei, au fost înregistrate 878 de cazuri de infecție cu COVID-19 în regiunea transnistreană. 484 de pacienți au fost tratați, iar 35 au murit.

3. După ce a fost blocată „frontiera administrativă” de pe Nistru și au fost instalate blocaje ilegale în Zona de Securitate, feribotul rămâne singura cale de acces pentru locuitorii satelor Cocieri, Molovata Noua, Corjova.

După ce a fost blocată frontiera administrativă de pe Nistru și au fost instalate blocaje ilegale în Zona de Securitate, feribotul rămâne singura cale de acces pentru locuitorii satelor Cocieri, Molovata Noua, Corjova.****Iată cât de solicitat este feribotul în ultimele 2 luni. Video Alexei Guritenco

Geplaatst door Pavel Cazacu op Vrijdag 22 mei 2020

POLITICĂ

1. Pe 21 mai la Bender a avut loc ședința Comisiei Unificate de Control. Subiectele principale au fost: impedimentele de circulație create de Tiraspol în Zona de Securitate prin instalarea ilegală a posturilor grănicerești și barierelor în jurul localităților aflate sub jurisdicția autorităților constituționale și blocarea activității observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare.

Apoi, pe 22 mai a avut loc o întâlnire a grupului de lucru pe probleme vamale. Subiectele puse în discuție vizează importul și vămuirea bunurilor și serviciilor, bunurile interzise în Republica Moldova, condițiile de aplicare a regulilor TIR în privința tranzitului prin regiunea transnistreană. Pe ordinea de zi a ședinței au mai figurat anularea taxelor de vinietă pentru posesorii mijloacelor de transport și cetățenilor Republicii Moldova, care traversează regiunea transnistreană și altele.

2. Agenția de presă din regiunea transnistreană PMR Novosti a publicat două articole săptămâna trecută în care atacă Chișinăul. „Deficit de conștiință și rațiune. De ce reprezentantul Republicii Moldova umflă conflictul” – așa sună titlul unui articol în care este atacată vicepremiera Cristina Lesnic. „Toată deșertăciunea și absurditatea poziției oficialului moldovean Cristina Lesnic, construită pe duble standarde, este evidentă. Astfel de acțiuni imitative primitive pentru a inventa probleme din nimic creează tensiune suplimentară în procesul de soluționare și discreditează Chișinăul ca participant stabil și responsabil la procesul de negociere”, a declarat așa-zisul minister al afacerilor externe al regiunii transnistrene.

Mai mult, așa-zisele autorități din regiune califică solicitările autorităților de la Chișinău de a scoate posturile ilegale în Zona de Securitate drept „isterie”.

Cel de-al doilea text publicat de PMR Novosti spune că reprezentanții regiunii transnistrene a făcut o evaluare juridică dură a „acțiunilor anti-umane ale Moldovei” și că „poziția autorităților moldovenești în perioada pandemiei a dus la încălcarea în masă a drepturilor locuitorilor regiunii transnistrene”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate2 ore în urmă

Plasma convalescentă, eficientă sau nu în lupta cu COVID-19? Rezultatele spitalelor noastre

PE SCURT Cetățenii care au depășit infecția de COVID-19 continuă să doneze plasmă convalescentă pentru persoanele în stare gravă cu...

Externe8 ore în urmă

Pacientul care a văzut marea, după 50 de zile în spital

După aproape două luni de spital, Isidre Coreea este unul dintre pacienții care s-a putut bucura de mare, alături de...

Social9 ore în urmă

4 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 223 de cazuri noi. Bilanțul persoanelor infectate ajunge la 9 018

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Prea devreme? Ce cred medicii despre relaxarea restricțiilor

PE SCURT După aproape trei luni de luptă intensă cu COVID-19, o bună parte din statele europene au anunțat relaxarea...

JustițieO zi în urmă

Un vlogger român a instigat la viol. S-a lăsat cu revolte, contracte pierdute și anchetă penală

PE SCURT Un vlogger popular din România, cu peste 850 de mii de abonați pe Youtube, a rămas fără contracte,...

SocialO zi în urmă

3 iunie 2020: COVID-19, PE SCURT: 247 de cazuri noi de infectare

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930